Aboneaza-te la newsletter





Sigiliul șefului de garnizoană din Șimleu

Februarie 2021

La Arhivele Naționale Istorice Centrale (Comisia Consultativă Heraldică, dosar nr. 56, fila 9) se află, imprimat cu cerneală purpurie, un sigiliu care, în 1922, a aparținut șefului de garnizoană din Șimleul Silvaniei. Sigiliul rotund (36 mm) cuprinde în emblemă stema mică a României de la 1921 care, conform art. 2 din Legea pentru fixarea stemei Regatului României, întregit cu ţările surori unite (publicată în „Monitorul Oficial” nr. 92 din 29 iulie 1921), se întrebuința „pe sigile şi ştampile oficiale”.
Stema amintită mai sus, ilizibilă pe alocuri, se compune dintr-un scut dreptunghiular, cu talpa în ogivă, încărcat cu o acvilă încoronată, redată în întregime și din față, cu aripile deschise și zborul în jos, cu capul spre aripa dreaptă, ținând în cioc o cruce, iar în gheare o spadă și un sceptru terminat în floare de crin. Pasărea are pe piept un scut, scartelat, cu insițiune, cuprinzând în cartierul 1 acvila cruciată flancată de soare și de semilună (stema heraldică a Țării Românești), în 2 un cap de bour, redat din față, cu stea între coarne (stema heraldică a Moldovei), în 3 un pod cu două deschideri boltite din care iese un leu (stema Banatului cu vechiul Banat românesc al Severinului), în 4 o fascie din care iese, în partea de sus, o acvilă, iar în partea de jos șapte turnuri de cetate, dispuse 4:3 (stema Transilvaniei cu părțile Maramureșului și Crișanei); în insițiune doi delfini afrontați, cu cozile ridicate (armele Dobrogei). Peste tot, armele Casei de Hohenzollern: scut sfertuit, cu argint (în cartierele 1 și 4) și negru (în cartierele 2 și 3). Scutul mare este timbrat de coroana de oțel a României.
În exergă, mărginită de două cercuri liniare la exterior, legenda: * ȘEFUL de GARNIZOANĂ * ȘIMLEUL-SILVANIEI.
Planșa stemei mici de la 1921 (pe care o reproducem mai jos) se află, de asemenea, la Arhivele Naționale Istorice Centrale (Comisia Consultativă Heraldică, dosar nr. 3).
Afrontare = plasarea față în față a două personaje, animale, păsări sau obiecte.
Argintul = metal folosit la compunerea stemelor, reprezentat convențional prin câmp alb sau suprafață liberă.
Arme = ansamblul elementelor care compun o stemă.
Insițiune = partițiune în partea de jos a scutului, realizată prin două linii convexe care se unesc spre centrul scutului, în formă de „triunghi”.
Legendă = textul scris, de obicei, la marginea spațiului sigilar.
Negru = culoare utilizată la alcătuirea stemelor, reprezentată convențional prin linii orizontale suprapuse de linii verticale.
Scartelat (sfertuit) = suprafața împărțită în patru cartiere printr-o linie orizontală și una verticală.
Scut peste tot = scut de dimensiuni mai mici plasat în centrul altui scut.
Definițiile termenilor de mai sus au fost preluate din Dicţionar al ştiinţelor speciale ale istoriei. Arhivistică, cronologie, diplomatică, genealogie, heraldică, paleografie, sigilografie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.

Autor: Laurențiu-Ștefan Szemkovics