Aboneaza-te la newsletter





Poetul Claudian Cosoi, la comemorarea plecării sale (Zalău, 30 ianuarie 1952 – Iași, 29 aprilie 2001)

Aprilie 2021

Pe o stradă liniștită cândva de pe dealul Sărăriei din Iași, la numărul 48, se află o grădină cu trei case și un nuc, rămas martorul tăcut al vieților petrecute aici.
Înspre trotuar, pe mâna stângă, vezi casa părintească, acum mult schimbată între pereții noi și cu locuitori noi. Aici au trăit întemeietorii familiei: tatăl originar din Basarabia, dr. Gheorghe Cosoi, profesor de limbi clasice la universitatea ieșeană și mama, Maria Cosoi (născută Pop), învățătoare și în fapt cea care, cu neobosită energie și un spirit propriu ardelenesc, a clădit și s-a zidit în tot ce se vede și a fost: copii, nepoți, cămine, drumuri în viață. Aici au crescut cei patru copii (dintre care primii trei nu mai sunt printre noi): Marius Cosoi – sportiv de performanță, profesor de liceu și antrenor, poetul Claudian (Puiu) Cosoi – jurist de profesie, sora mai mare Didona – profesoară de limbă engleză și mezina Rodica, economist. Tot aici și-au petrecut copilăria cu povești, muzică de romanțe și pian, generațiile de nepoți și nepoate: din partea mamei, Sorin și Cătălin Pop (trecuți și ei în umbra ultimei sălcii), apoi copiii lui Marius și verii lor, copiii lui Claudian.
Pe lângă casa părintească, masa de sub nucul din spatele grădinii a strâns, alături de membrii familiei, rude, fini, prieteni, colegi, cunoscuți sau vecini, la ceas de povestiri, romanțe și poezii, cu degustare din vinul, pălinca și plăcintele gazdei. 
Cu trecerea anilor, plecările definitive au transformat prezențele în amintiri, luminile în umbre și aniversările în comemorări peste care încă se desfrunzește, temerar și singur, nucul, rămas martor tăcut al vieților petrecute aici.
Pe firul evocărilor din casa părintească, pentru poetul Claudian Cosoi se-nșiruie 20 de primăveri de când – la vremea la care pomii din grădină, încă toți și roditori, erau plini de floare – clepsidra s-a oprit. 
Oamenii și locurile care l-au cunoscut îl păstrează în amintiri de imagini și, mai ales, cuvinte. 
În cuvintele sale din volumul Pana vânătorului (1997), precedat de versurile publicate în reviste (Alma mater, Dialog, Familia, Luceafărul, Convorbiri literare, Timpul, Poesis, Cronica, Archeus etc.) sau rămase în manuscris (Colosseum), precum și din rândurile dedicate artiștilor plastici maramureșeni și cenaclurilor literare. 
În cuvintele celor care i-au descoperit și apreciat talentul, încurajându-l să scrie și să publice sau prezentându-l publicului, la debut (Mihai Ursachi, Radu G. Țeposu).
În cuvintele celor ce au scris despre poet și poeziile sale, în pagini de ziare sau reviste (Eugen Andoni, George Bădărău, Grigore Ciascai, Val Condurache, Adrian Alui Gheorghe, Ioan Holban, Ștefan Jurcă, Lucian Perța, Nicolae Prelipceanu, Al. Florin Țene, George Vulturescu și alții).
În referințele din volume. În rememorările apropiaților familiei legați de meleagurile zălăuane (Maria Moraru). Și în cuvintele noastre, ale tuturor celorlalți care l-am citit sau urmează să-l citim.
Pentru poetul Claudian Cosoi se împlinesc 20 de primăveri de când – la vremea la care pomii din grădina casei părintești, încă toți și roditori, erau plini de floare – clepsidra s-a oprit. 
Rămâne cu noi, pentru totdeauna sub nuc, în inimi și în gândurile scrise.
Sinoptic bibliografic
 
1. Referințe ale activității publicistice a poetului:
Cosoi Claudian, „Poeme” [„Ficțiuni populare”, „Botez la Sângeorz”, „În stil narativ”, „Am alergat colina din față”, „Moartea unui tată”, „Colosseum”, „La spectacole locuri de onoare”, „Un ciob de vas”], în Familia, An. 48, Nr. 6 (559), iunie 2012, pp. 77-80.
Cosoi Claudian, „Șapte poeme”, în Timpul, An. 2, Nr. 3, martie 2001, p. 20.
Cosoi Claudian, Scrisoare; Colosseum; Rece de bătrînețe; Învins și făcut prizonier; Alte primejdii;  Îngăduindu-și felul; În toamna anului; Lemne de foc; De patru ani; Se prezentau să-l salute; Exagerate și ipocrite, în Convorbiri literare, An. 134, Nr. 11, noiembrie 2000, p. 13.
Cosoi Claudian, „Se numește destin”; „Poetul și umbra”; „Succesul și calitățile”; „Diem”, în Convorbiri literare, Nr. 11, noiembrie 1999, p. 43.
Cosoi Claudian, „Fierul plugului”; „După apariția cometei”, în Familia, An. 35, Nr. 1, ianuarie 1999, p. 19.
Cosoi Claudian, Pana vânătorului, Iași, Timpul, 1997. 
Cosoi Claudian Călin, „Punct”, în Dialog, 6, Nr. 9-10 (44-45), noiembrie – decembrie 1974, p. 3.
Cosoi Claudian Călin „Punct”, în Dialog, 6, Nr. 8 (43), octombrie 1974, p. 3.
Cosoi Claudian Călin, „Punct”, în Dialog, 6, Nr. 4-5 (39-40), mai – iunie 1974, p. 7.
Cosoi Claudian Călin, „Punct”, în Dialog, 6, Nr. 2-3 (37-38), martie – aprilie 1974, p. 8.
Cosoi Claudian Călin, „Punct”, în Alma mater, 6, Nr. 11 (35), decembrie 1973, p. 7.
 
2. Referințe despre poet, în periodice:
Alui Gheorghe Adrian, „Două debuturi”, în Convorbiri literare, An. 133, Nr. 5, mai 1999, p. 23.
Andoni Eugen, „Runik, icarik, rilkean”, în Convorbiri literare, An.133, Nr. 11, noiembrie 1999, p. 11.
Bădărău George, „Istoria unui manuscris”, în Convorbiri literare, An. 132, Nr. 2, februarie 1999, p. 41
Burnar Ion, „Poetul Claudian Cosoi susține că nu el își scrie versurile”, în Clipa, 1, Nr. 28, 11 mai 1993, p. 4.
Condurache Val, „Pana vînătorului”, în Luceafărul, Nr. 26, 7 iulie 1999, p. 4.
Jurcă Ștefan, „Nu credeam că voi pleca din Iași vreodată” [interviu cu Claudian Cosoi­], în Nord Literar, 4, Nr. 4, aprilie 2006, pp. 8-9.
Jurcă Ștefan, „Trei lumânări” [Claudian Cosoi, Mihai Cupcea și Iosif Hamza], în Informația zilei, 1, Nr. 71 (1147), 20 decembrie 2001, p. 4
Jurcă Ștefan, „Claudian Cosoi”, în Noul Millenium, 1, Nr. 3, iunie 2001, p. 16.
Jurcă Ștefan, „Întîmpinarea vînătorului: Cronică de carte”, în Glasul Maramureșului, 2, Nr. 405, 8 august 1998, p. 2 [reluare în „Graiul Maramureșului”, 12, Nr. 2974, 17 ianuarie 2000, p. 8].
Holban Ioan, „Un risipitor”, în Convorbiri literare, An. 134, Nr. 4, aprilie 2000, p. 39.
Mînzatu Ion, „Suprarealism”, în Evenimentul, Nr. 2607, 22 februarie 2000, p. 9.
Moraru Maria, „Poetul Claudian Cosoi. In memoriam”, în Caiete Silvane, august 2011 (accesibil la https://www.caiete-silvane.ro/articole/1506/Poetul-Claudian-Cosoi-In-memoriam.html).
Perța Lucian, „Vreme grea” [parodie la versurile lui Claudian Cosoi], în Luceafărul, Nr. 33 (286), 11 septembrie 1996, p. 9.
Prelipceanu Nicolae, „Cărți de poezie”, în România liberă, Nr. 2669, 8 ianuarie 1999, p. 20.
Vulturescu George, „Debuturi. Claudian Cosoi: Pana vânătorului”, în Poesis, Nr. 11-12, 1997, p. 4.
 
3. Referințe despre poet, în volume:
Caietele Măiastra: poezie, proză, critică literară, eseuri, Bogdan Ion (red.), Baia Mare, [s.n.], 1982, apud Ștefan Jurcă, „Claudian Cosoi, fișă pentru Dicționar” (https://reteaualiterara.ning.com).
Ion Burnar 60: caiet biobibliografic aniversar, realizat în cadrul Serviciului de Informare Bibliografică și Documentară de: Ana-Maria Brezovszki, Ana Grigor, Florina Vanciu, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 24 octombrie 2007, p. 21.
Literatură, arte, idei în „Alma mater” / „Dialog”: 1969-1990: indice bibliografic, Aurelia Stoica (coord.), Anca Cristina Alexandrescu, Elena Bondor, Cezara Gherghel, Laura Guțanu, Mariana Nestor, Veronica Pricope, Camelia Stumbea, cu notă asupra ediției de Aurelia Stoica și introduceri de Alexandru Călinescu, Sorin Antohi și Andrei Corbea, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2005, pp. 87-88.
Lucian Perța – 60. Volum documentar biobibliografic realizat în cadrul Biroului Editare publicații – Depozit legal de Angela-Monica Jucan și Livia Gligor, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2013, p. 235.
Moraru Maria, Fetița fără cercei. II. Dictatul de la Viena, Iași, StudIS, 2009, pp. 22-23; 96-106.
O antologie a poeziei mara-mureșene: de la poezia populară până în 2009, realizată de Nicolae Scheianu Păuna, cu studiu introductiv de Augustin Cozmuța: „Localismul creator”, Baia Mare, Editura Ethnologica, 2010, apud Ștefan Jurcă, „Claudian Cosoi, fișă pentru Dicționar” (https://reteaualiterara.ning.com).
Perța Lucian, „Vreme grea” [parodie la versurile lui Claudian Cosoi], în Cuțitul ca o mască: parodii, Cluj-Napoca, Grinta, 2002, p. 2.
Referințe critice. Istorie și critică literară (1999) [Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”. Lucrare întocmită în cadrul departamentului Documentare – Informare bibliografică], Cluj-Napoca, Presa universitară clujeană, 2008, p. 101.
Referințe critice. Istorie și critică literară (1997) [Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”. Lucrare întocmită în cadrul departamentului Documentare – Informare bibliografică], Cluj-Napoca, Presa universitară clujeană, 2005, p. 128.
Ștefan Jurcă: caiet bibliografic aniversar, realizat în cadrul Serviciului de Informare Bibliografică și Documentare de: Ana-Maria Brezovszki, Ana Grigor, Florina Vanciu, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2009, p. 14; 20; 23.

Autor: Sanda Beatrice Bitere