Aboneaza-te la newsletter





Parodie de Lucian Perța: Silvia Bodea Sălăjan

Iunie 2021

Vârste

 

Cândva învățământul era învățământ
și profesorii se pensionau la vremea lor,
talanții* pentru cultură nu se risipeau în vânt
și se punea preț și pe tot omul muncitor –
tineretul își avea clubul lui și întinerea
acolo ascultând povești cu eroi
în fiecare săptămână, totdeauna joia,
și știam că de poveste vom putea fi cândva și noi

din ramuri de sălcii și din papură
știam să facem lucruri utile,
nu eram triști fiindcă știam că ne apără
legea meritocrației, de impostori și pile –
pe vatră pâinea mirosea a pâine,
o aveam la tichet stând la coadă,
dar știam că are același preț și mâine,
ba, uneori speram chiar să și scadă

acum ne-am deprins cu depărtarea,
tot pe drumuri, căutăm Graalul în alte țări,
nu mai întreb unde-s vremurile acelea, întrebarea
e doar dacă va mai fi cine să pună-ntrebări!

*Cuvintele cu bold reprezintă sau fac aluzie la titluri de volume ale autoarei.

Autor: Lucian Perța