Aboneaza-te la newsletter





Poem de Florentin Nicolae Streche

August 2021

Hai!

Hai să ne ținem de mână, 
ca în copilărie, când era ziua atât de lungă,
încât o uitam și transpiram în carne și în respirație
când nu miroseam decât a acele zile cu soare,
când ploua argintiu și moale peste noi,
ca să ne împrietenim cu puritatea din ochi.
Hai să ne ținem de sufletele noastre, 
să mai treacă viața, ca apa peste pietre,
ca norii triști pe cerul mântuitor,
și să ne lăsăm toate bagajele astea grele,
cu tot ce ne-a îndurerat și bucurat,
și să devenim fericiți nu din disperare,
ci, pe rând, încetișor, în urcare.