Aboneaza-te la newsletter





Malaxorul de septembrie festiv

Septembrie 2021

■ În Alunișul Sălajului am rămas plăcut surprins să văd, să citesc cartea lui Ciprian Năprădean, „Horațiu și Ciprian Năprădean. Arbore genealogic” (Edu, Târgu Mureș, 2020). Din concluziile autorului: „Fiecare dintre noi are doi părinți, patru bunici și opt străbunici. Dacă ne continuăm periplul în trecut, în urmă cu patru generații avem 16 strămoși, cu cinci generații 32 de strămoși, iar cu șase generații în urmă numărul înaintașilor era de 64. În cazul meu, toți aceștia s-au născut la finele secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Dacă ne îndepărtăm de prezent și mai mult, cu încă aproximativ 200 de ani, adică încă șase generații, observăm că numărul strămoșilor era de 4.096 de persoane. Teoretic, pe la 1600, se plimbau pe undeva pe Terra mai bine de 4.000 de strămoși. E foarte greu să ajungem aici cu investigațiile genealogice. Eu personal am reușit identificarea câtorva nume și povești despre strămoși care au trăit cu nouă generații în urmă” (p. 79). Recomand lectura volumului menționat tuturor celor care se îndeletnicesc, mai timid sau mai apăsat, cu istoria familiilor lor. Cine știe, poate vor apărea noi asemenea cărți în Sălaj (și nu numai), un spațiu în care memoria colectivă (în mare și în mic) mai supraviețuiește. 

■ Am primit la redacție: Călin Vlasie, „Micile întâmplări”, Editura Cartea Românească, 2021, o carte apărută în colecția „Cartea Românească de poezie” a editurii menționate. Gheorghe Grigurcu: „Am scris cu satisfacție despre acest poet în 1990 și în 1995, rămânând întru totul de acord cu ceea ce am afirmat atunci. Stăpânit de un spirit pururi juvenil al căutării de sine având alura căutării neobosite a unei strategii textuale, Călin Vlasie e neîndoios unul dintre cei mai originali optzeciști”. Un exemplu: „tu/ tu ești năluca din casa ta/ din strada ta/ din orașul tău/ din țara ta/ din poemul care se întinde/ ca o pată de cerneală/ invizibilă”.

■ A apărut o nouă carte semnată de scriitorul Florin Horvath; „Vlaherne. Mica Dacie din inima Byzanțului” (Zalău, 2021). Finalul cărții: „Afară se înserează, până la urmă. Ioan se vede intrând într-o mare lumină. Ține în mâini Potirul Euharistic și vede cum încep să-i crească aripi, în vreme ce câțiva îngeri îi împletesc cunună de martir… Din poala zilelor mărunte, privirea-i fuge spre fereastră și vede cum se lasă harul pe credincioșii fără nume, ca o zăpadă a mântuirii… Ca o iertare peste lume”. Volumul face parte din seria: „Nașterea Daciei”; „Testament din țara lucrurilor ascunse”; „Acolo unde se-nfiripă iertarea”; „ Vlaherne. Mica Dacie din inima Byzanțului”. Florin Horvath este membru al Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj și al Cenaclului literar „Silvania” din Zalău.

(D.S.)


■ O sută și una de poezii – George Vulturescu, Editura Academiei Române, București, 2021. „Ursit de spațiul Nordic să-l reprezinte în literatură, George Vulturescu și-a luat în serios menirea, convertindu-și existența în fapte de cultură care să lase urme. (…) Călătorul care se hazardează prin Regatul de Nord e întâmpinat, imediat ce ia cunoștință de noul teritoriu, de imagini de o rară forță și de un verb mai degrabă energizant decât îngăduitor. Experimentează în același timp, răscolindu-i cavernele, angoasa de a fi pus la încercare: îi ies în cale semne pornite parcă să-i zădărnicească întreprinderea, ca și cum privitorul prea curios ar profana un spațiu ultim, dincolo de care orice tentativă omenească de pătrundere se suspendă. E o senzație de încălcare a unui teritoriu dinainte de a veni lumea pe lume: poetul acesta «al Nordului» – marcă nu lesne de evitat în cazul lui George Vulturescu – își întoarnă tovarășul de drum, odată învățat cu aerul de munte, în lutul neființei, în vremurile când nu bătea decât inima pământului. Când «necunoscutul se răsucea în pântec» și când toate energiile stăteau gata să zvâcnească, să spargă placenta. Să-și împlinească sorocul” – Delia Muntean, fragment din prefața volumului. 

■ Magazinul literar și artistic Răsunetul cultural, realizat de Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, care apare lunar sub egida Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, a ajuns, în luna august 2021 la numărul 100. Alături de mesajele de felicitare, revista găzduiește articole culturale de Al. Cistelecan, Ion Pop, Icu Crăciun, Menuț Maximinian, Aurel Rău, Virgil Rațiu, Vasile Vidican, Iacob Naroș, Ion Cuceu și alții. De asemenea, pe spații largi ale revistei sunt menționate premiile Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, mai este un interviu al lui Menuț Maximinian cu scriitorul Dan Coman și o „Cuvântare panegirică spre lauda Sf. Ioan Gură de Aur” – traducere din limba greacă veche și note de Adrian Podaru.

■ Revista de literatură, artă și cultură Mișcarea Literară, care apare trimestrial sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cuprinde, în numărul 77, o colecție consistentă de articole culturale și artistice, multe dintre ele evocându-l pe Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, scrierile și învățăturile sale (Olimpiu Nușfelean, Pr. Prof. Ștefan Iloaie, Pr. Ioan Chirilă, Pr. Bogdan Ivanov, Monica Grosu, Andrei Mic, Mircea Gelu Buta, Menuț Maximinian, Icu Crăciun, Victor Constantin Măruțoiu, Dr. Paul-Ersilian Roșca, Dr. Nicoleta Pălimaru, Ioan Pintea). De asemenea, în acest număr semnează Mirela Cristina Rus, Gheorghe Glodeanu, Ion Radu Zăgreanu, Adrian Țion, Iuliu-Marius Morariu, Virgil Rațiu, Ioan L. Șimon, Iulia Anamaria Ghidiu, Lőrinczi Francisc-Mihai, Iacob Naroș, Ion Buzași, Pr. Ioan Creța, Alexandru Jurcan, Mihaela Oancea, Mirela Orban, Simona Șerban, Romița Mălina Constantin, Angelica Lambru, Mihaela Mudure, Valentin Iacob, Leon-Iosif Grapini, Maria Matean, Alexandra Mânzat, Mihai Petre, Angela Bratsou, Edith Uncu, Damaschin Pop-Buia, Diana-Cristina Morar, Lucian Perța și alții.

(C.Ș.C.)


■ La un sfert de veac de la debutul editorial cu Prispa cu vâltori (Editura Calende, Pitești, 1995), poetul orșovean Dorin Raescu revine în atenția cititorilor cu volumul de poezii Traficantul de umbre. Cartea a apărut la Editura Ecko Print din Drobeta-Turnu Severin. „Poezia lui Dorin Raescu are ceva din acea curgere vioaie, limpede melodioasă a unui izvor de munte pe vreme frumoasă. Suficientă sieşi, în limite clar conturate şi asumate ideatic, dicţia lirică rămâne într-o expectativă continuă, păstrându-se la distanţă de experimentele şi încrâncenările poetice actuale, într-un respectabil refuz al divagaţiei excesive şi al deconcertantei agresivităţi metaforice. Demersul auctorial glisează într-o retorică neoromantică trecută prin filtrul unei modernităţi retractile, în final rezultând o expresivitate lirică asemănătoare, garder les proportions, gesticii picturale a unui Henri Rousseau-Vameşul – întrucât, astăzi, evocarea elementului erotic din perspectiva purităţii sufleteşti şi a firescului, fără adaos, generează acel echivoc al postmodernității atotştiutoare”, arată scriitorul preot Nicolae Jinga în postfața volumului.

■ La Editura Universitară din București a apărut cel mai recent roman semnat de Artemiu Vanca, sălăjean de origine. Volumul Uranus. Obidă, revoltă, speranță. Amintiri romanțate constituie un demers de recuperare a memoriei trecutului, concentrându-se asupra poveștii zguduitoare a locuitorilor unuia dintre cele mai vechi cartiere bucureștene, demolat în anii ’80 la ordinele cuplului dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu. „În cartea de faţă, m-am străduit să descriu drama cartierului, prin dispariţia a tot ce a avut el mai bun, mai valoros şi mai frumos, împreună cu saga unei familii care-l locuia. Nu am locuit în cartier, dar l-am cunoscut în anii studenţiei, iar ulterior m-a îndurerat soarta lui. Nu mă confund cu eroul principal şi naratorul cărţii. Tot ce am scris se bazează pe mărturii şi pe o amplă documentare. De foarte mare folos mi-a fost pagina de Facebook «Cartierul Uranus», pe care foşti locuitori ai lui au postat şi postează încă fotografii şi poveşti de viaţă legate de el. Am structurat cartea în trei părţi: «Obidă», «Revoltă», «Speranţă». În prima am descris perioada dinaintea şi din timpul demolărilor, una a suferinţei şi a mâniei, în a doua, evenimentele care au dus la căderea regimului Ceauşescu, la care au participat şi foşti locuitori ai cartierului, iar în a treia, evenimentele care au avut loc după căderea comunismului şi nădejdea tuturor românilor că, în ciuda drumului întortocheat parcurs în această perioadă, ţara lor avansează în direcţia bună, chiar dacă mai încet decât sperau ei”, precizează Artemiu Vanca în prefața romanului. La Editura Caiete Silvane, scriitorului născut în anul 1936 în satul Bănișor, i-au apărut volumele: Iubirile băieţilor din Valea Banului (2012), Poate îngerii (2015), Caleidoscop nostalgic. Oameni şi întâmplări (2017), Legendele Bănişorului (2017) și Nu te lăsa! (2019).

(A.-B.K.)


■ Numărul 6/2021 al revistei „Steaua” încheie seria celor apărute sub vechea formulă redacțională. Editorialul Ruxandrei Cesereanu, calat pe cele patru veacuri de la nașterea lui La Fontaine, e, asemenea fabulelor scriitorului francez, un text cu morală. Urmează un sumar bogat și atrăgător, pregătit pentru un cititor oricât de exigent. Astfel, în jurul unui inedit și surprinzător punct de vedere își construiește Ovidiu Pecican un articol în care îl omagiază pe Nicolae Iorga la 150 de ani de la naștere: „Probabil Mihail Sebastian este cel mai pătrunzător și mai subtil critic al scrisului lui Nicolae Iorga.” Mai departe, într-un comprehensiv eseu de istorie literară, polemizând cu un studiu mai vechi al lui D. Micu, scris cu rea-credință și tributar ideologiei comuniste, Mircea Popa marchează nuanțat centenarul revistei „Gândirea”. Aproape 20 de pagini îi sunt consacrate lui Ion Pop la împlinirea vârstei de 80 de ani, începând cu un amplu interviu realizat de Ruxandra Cesereanu și continuând cu articole de evocare sau de analiză critică, semnate de: Adrian Popescu, Dan Gulea, Florin Balotescu, Călin Teutișan, Cosmin Borza, Emanuel Modoc. Câteva fotografii surprinzându-l pe Profesor în ipostaze inedite sporesc într-un mod mișcător importanța momentului. Cronica literară la un roman istoric de Simona Antonescu arată în Victor Cubleșan pe unul dintre cei mai lucizi critici de întâmpinare ai momentului. Capitolul de beletristică e bine ilustrat de semnături mai noi, dar inconfundabil conturate. Hanna Bota publică un fragment de roman, în timp ce Cosmina Moroșan și Vlad Moldovan propun un dosar cu poete și poeți tineri, precum: Maria Preoteasa, Rebecca Oanță, Sorina Rîndașu, Gabriela Vieru și Bogdan Vișan. La o anchetă de Andrea H. Hedeș, privind „etape ori momente de cotitură în literatura proprie” în intervalul ultimelor trei decenii, răspund în acest număr: Dumitru Chioaru, Ioana Pârvulescu, Emilian Galaicu-Păun, Ioana Ieronim, George Vulturescu, Doina Cetea, Simona Popescu, Ovidiu Pecican. Cu percepția deschiderii revistei către tineri citim și recenzia semnată de Ion Pițoiu la volumul lui Cornel Jurju, Doina Cornea. Dincolo de zid. Schimbarea gărzii la „Steaua” se vede că s-a făcut cu deferență.  

(V.M.)     

Autor: Redacția