Aboneaza-te la newsletter





Malaxorul de octombrie deltapandemic

Octombrie 2021

■ Andrei Oișteanu, „Moravuri și năravuri” în „Orizont” (nr. 9/2021): „Prototipul tiranului bibliofob pare să fie Califul Omar, care, într-o nefastă zi de septembrie a anului 642, cucerind Egiptul, a ajuns în faţa Bibliotecii din Alexandria. Omar este un tip aparte de biblio-piroman. El nu pare a fi stăpânit de o ură oarbă faţă de cărţi, ci de una lucidă. Este, deci, cu atât mai primejdios. «Dacă toate aceste cărţi – şi-ar fi şoptit califul în barbă – conţin aceeaşi doctrină ca în Coran, atunci sunt de prisos şi trebuie distruse. Dacă ele conţin altă doctrină decât în Coran, atunci sunt dăunătoare și trebuie distruse». Evident, premisele sunt false, dar concluzia e logică şi soluţia e unică şi inevitabilă: incendierea bibliotecii. Multe secole de înţelepciune, tezaurizate în 700.000 de cărţi (de suluri de papirus), s-au transformat în fum în câteva ore. Cine ar putea să-şi imagineze cum s-ar fi dezvoltat umanitatea și cum ar fi arătat ea astăzi dacă Omar şi-ar fi pus soldaţii să citească volumele Bibliotecii din Alexandria (sau măcar să le ignore), în loc să le ardă?” (revistaorizont.ro). 

■ Pe Menachem M. Falek l-am reîntâlnit după mulți ani... în revista „Poezia” (nr. 3/2021), intervievat de Marius Chelaru. Aici, un fragment din răspunsurile la întrebarea „cum s-a văzut în Israel activitatea scriitorilor în această perioadă complicată pe care o trăim!”: „Faptul că aplicația ZOOM a fost la îndemână a schimbat toată piața literară. Scriitorii nu trebuie să iasă din casă ca să citească sau să lanseze cărți, și dintr-odată au apărut tare multe evenimente și s-au făcut multe legături, cea mai mare parte interne, dar și festivaluri internaționale cu participarea... din scaunul din cameră. Din perspectiva asta, și prin faptul că aplicația «zoom» rămâne cu noi, cred că pandemia a adus și lucruri bune artei, literaturii”.

■ Adrian Cioroianu, din articolul „Surprize în trecut și nostalgii în viitor – de ce Istoria ne învață calmul, chiar dacă vorbim despre rock, Biserică sau mariaje gay”, în „Dilema veche” (nr. 912/2021): „Cred că, în fața noastră, la două sau trei decenii în viitor, va urma o revoluție (post-umană?) de o amploare fără precedent. În acest moment scriu un roman, în care această schimbare (o cred epocală, similară cu revoluția neolitică de acum 13.000 de ani) poartă numele de BIANCA: biotehnologii, inteligențe artificiale, nanotehnologii, alternative cognitive etc. Imaginați-vă cum oare se va scrie Istoria când istoriografia va încăpea pe mâna unei generații cu un IQ crescut brusc prin editare genetică. Personal, cred că aceasta este autentica, azi, confruntare mondială: care putere va ajunge (prin gene «îmbunătățite») să producă o primă generație de genii. Geniile – ne arată Istoria – pot fi deseori benefice și tot deseori mai egoiste decât noi, restul. Cum oare se va scrie Istoria viitorului, ca un posibil vals printre astfel de minți cu super-IQ, ca să nu mai amintesc despre posibilitatea unei viitoare Istorii scrise de o inteligență artificială?” (dilemaveche.ro). Să fie aceasta adevărata confruntare mondială de astăzi: „care putere va ajunge (prin gene «îmbunătățite») să producă o primă generație de genii?”

(D.S.)


■ Numărul 3 (septembrie 2021) al Revistei „Conexiuni Culturale”, care apare trimestrial în Ohio, Statele Unite ale Americii, cuprinde o seamă de articole semnate de Constantin Cubleșan (Vasile Alecsandri – două secole întru înveșnicire „Acel rege al poeziei”), Valentin Coșereanu (Un aspect quasi necunoscut al manuscriselor. Atmosfera studenției eminesciene în capitalele imperiale), Livia Ciupercă (Umbra și lumina din noi), Mircea Popa (Gabriel Stănescu – un militant pentru cunoașterea României), Delia Muntean (Un „aed singuratic”: Vasile Barbu), Dorin Nădrău (Curiozități și carențe din istoria românilor), Ion Cristofor (Un cărturar de excepție: Marian Barbu), Emilia Poenaru Moldovan (Fresce ale clipei cu tine). Alte titluri: Omagiu lui Brâncuși, pe calea eroilor sau dialog peste timp al titanilor (Ion Corbu), Tăcerea în locul spuselor (Niculina Oprea), Meridiane lirice (Rafa Mora). Revista conține și multă poezie, semnată de Hanna Bota, Victor Albu, Maria Pal, Ioan Baba, Rodica Marian, Alexandru Cazacu. 

■ Punctăm apariția numărului 2/2021 al revistei Hepehupa, revistă de cultură în limba maghiară, publicată cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Din cuprinsul numărului: versuri de Fehér Imola, Simonfy József, Fülöp György, articole semnate de Veres Piroska, Covaciu Norbert, Szilveszter Andrea, Müller Dezső, Antal András, László László și alții, Gáspár Attila, Major Anna și alții.

■ Te visează bufnița albă – Maria Pal, Editura Napoca Star, 2021. „Din fiecare secundă/ se ivește o corabie încărcată cu stele/ trupul tău devine o catedrală/ în brațele timpului/ un stingher paradis” (Maria Pal).

■ Acompaniament de peniță. Note de lectură – Emilia Poenaru Moldovan, Editura Colorama, Cluj-Napoca, 2021. „O specie nouă îmi pare că inaugurează în aceste pagini Emilia Poenaru Moldovan, căci ele conțin însoțiri fraterne, colegiale, generoase acolade pe seama colegilor din sfera beletristicii. Mai mult ca oricând, solidaritatea de breaslă, deschiderea cu bunătate înspre alt autor, sprijinirea sensibilității și a expresivității sale specifice sunt necesare astăzi, când disponibilitatea fiecăruia pare diminuată de angoase istorice și metafizice. Emilia Poenaru Moldovan își vădește vocația de amfitrion literar întru bucuria unui întreg cerc de prieteni, iar asta este cu adevărat minunat, căci deschide lumea spre agape.” (Ovidiu Pecican)

■ Pe grumaz – Cornel Cotuțiu, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2021. „Nu ar fi nefolositor să ne preocupăm – măcar câteodată – nu de ce este România «altfel», ci de ce este România «astfel» și s-o înțelegem mai bine așa cum este.” (Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române)

(C.Ș.C.)

■ În cadrul celei de-a XIII-a ediţii a Zilelor revistei „Caiete Silvane”, desfăşurate în perioada 22-24 septembrie 2021, criticul și istoricul literar sătmărean Gheorghe Glodeanu și-a lansat cele mai recente volume.

■ Lucrarea apărută la Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca, Mitografii. Incursiuni într-o bibliotecă mitologică se bazează pe cunoștințe acumulate de-a lungul deceniilor. Profesorul universitar la Facultatea de Litere a Universităţii de Nord din Baia Mare a declarat că volumul realmente încorporează o bibliotecă, fiind rodul unui travaliu extrem de îndelungat. În prefața cărții, Glodeanu arată că fascinanta lume a mitologiei stă la baza literaturii: „De când mă știu, am resimțit o puternică fascinație pentru mituri și mitologie. Asemenea basmelor la vârsta copilăriei sau, mai târziu, a literaturii fantastice, ele au constituit o posibilitate de depășire a banalului cotidian, facilitând pătrunderea într-o fascinantă lume imaginară, în care mă așteptau eroii legendari și ființele fabuloase. Nu întâmplător, printre cărțile de referință ale anilor mei de ucenicie în arta lecturii s-au numărat Din marile legende ale lumii și Legendele Olimpului. Mai târziu, în calitate de cititor experimentat, am început să identific în mod sistematic prezența elementelor mitice în creațiile autorilor români și străini. M-a interesat îndeosebi maniera în care s-a realizat trecerea de la mythos la logos, adică de la mitologie la cuvântul scris, la literatură. Eram curios să descopăr în ce măsură au marcat marile mituri ale Antichității evoluția literaturii. De aici ideea unei lucrări în care să urmăresc relațiile dintre mit și literatură”. În impresionantul volum, de aproape 650 de pagini, criticul s-a oprit asupra lucrărilor unor scriitori și savanți de prestigiu precum: Hesiod, Snorri Sturluson, Roland Barthes, Pierre Brunel, Jérôme Garcin, Robert Graves, Gérard Denizeau, Joseph Campbell, Heinrich Zimmer, Denis de Rougemont, Gilbert Durand, Umberto Eco, Georges Duby, Jean Rousset, Northrop Frye, Neil Gaiman. De asemenea, a supus analizei și lucrările următorilor scriitori și cercetători români: George Călinescu, Mircea Eliade, Octavian Paler, Victor Kernbach, Andrei Oişteanu, Silviu Angelescu, Ștefan Borbély, Adriana Babeţi, Şerban Foarţă, Elena Abrudan, Constantin Jinga, Izabella Bejan-Krizsanovszki, Liliana Gabriela Voş.

■ A doua carte lansată de criticul distins cu premiul special Mircea Zaciu pentru anul 2020 de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor a fost o antologie a creației poetice a lui Alexandru Macedonski, publicată în cadrul prestigioasei colecţii a Editurii Academiei Române, O sută şi una de poezii. Glodeanu a selectat cu migală poeziile reprezentative, a semnat prefața, a alcătuit reperele biografice și a reunit referințele critice. În prefață, Glodeanu a scris despre importanța poetului rondelurilor în literatura română: „Având o prolifică activitate de poet, prozator, dramaturg, traducător și gazetar, Alexandru Macedonski (1854-1920) este unul din primii creatori români care teoretizează și impun la noi conceptul modern de poezie. Articolele programatice ale scriitorului au fost reunite de către Tudor Vianu în volumul Alexandru Macedonski, Opere IV. Articole literare și filosofice (ediție critică cu studii introductive, note și variante de Tudor Vianu, Fundația Regală Pentru Literatură și Artă, București, 1946). Studiile teoretice ale poetului au fost redactate în perioada cuprinsă între 1878 și 1901, valoarea lor constând în faptul că au introdus în literatura română noi criterii de înțelegere și apreciere a frumosului poetic. În plus, ele reflectă efortul unui spirit european de a se racorda la marea poezie a timpului său”.

(A.-B.K.)


■ Despre prezența poetului Dan Rotaru în peisajul publicistic românesc al secolului XX aflasem din presa culturală de acum mai bine de trei decenii. Veneau la chioșcul de ziare din centrul urbei noastre toate revistele de cultură și ziarele centrale. Mă abonasem. Printre acestea – prestigioasa, prin eleganță și substanță, revistă Argeș, din colectivul redacțional al căreia a făcut parte. Dar îl întâlneam cu poezii și prin Convorbiri literare, Luceafărul, România literară, Tribuna etc. Îl socotesc un competitor prolific, performant și fidel al Sonetului de factură renascentist-europeană (mai cu seamă italiană și franceză), tratat de către teoria literaturii la poeziile cu formă fixă, în formula 4+4+3+3, alături de Glossa, Rondel, Gazel, Haiku-ul.
Însă nu despre autorul de sonete, ci despre gazetarul Dan Rotaru stă mărturie cartea de publicistică și eseu contemporan, intitulată Supliciul de a fi, apărută la cunoscuta editură Tipo Moldova din Iași, seria Opera Omnia, în format 17/24 mm, cu 381 pagini. Este vorba despre un alt fel de biografie, a poetului cetățean angajat în viața socială pe care o interpretează cel mai ades realist, alteori idealist, căutând și oferind responsabil soluții pentru deblocarea unor situații „limită”. Iată, spre informare câteva titluri, din cele 156 câte sunt cuprinse în carte: Asurzit de tăceri și obosit de obsesii, Antidot pentru nesimțire, O boală aparte – scrisul, În căutarea mai-binelui, Neajunsul de-a îmbătrâni ș.a.m.d.  

■ Andrei Breabăn este jurist, astăzi pensionar. În paralel, la început, ca hobby, a practicat cu real talent și asumată pasiune publicistica. Atașat sentimental și admirativ ținuturilor natale din împrejurimile Sucevei, a redactat și a publicat câteva cărți cu implicații turistice. Însă pasiunea domniei-sale a fost și a rămas istoria țării, în conotațiile sale eroice, marcată de marile personalități generatoare de mituri. În consecință, a început să scrie și să publice roman istoric, venind astfel în descendența unei serii nobile de mari scriitori, precum francezul Alexandre Dumas, englezul Walter Scott, polonezul Henryk Sienkiewicz, de pildă, sau românii Mihail Sadoveanu, Vintilă Corbul, Mircea Ciobanu, Ioan Dan etc. Romanul de față, Visul Măriei sale, recomandat de Constantin Dram și prefațat de Cezar Dobre și Ion Popescu-Brădiceni, îl are ca personaj central pe tânărul prinț Ștefan, viitorul erou al creștinătății, Soare al Moldovei. Apărut la Editura Timpul din Iași, în format 14/20, este editat în 422 de pagini, cuprinse între coperți din carton, ediție de prestanță.

(V.T.)

Autor: Redacția