Aboneaza-te la newsletter





Simpozioanele de creație artistic-plastice din Sălaj

Octombrie 2021

Pornite la început ca iniţiativă civilă, mai târziu co-finanţate sau iniţiate tocmai de instituţii publice de cultură, proiectele de creaţie artistic-plastice din Sălaj, cu un format gen simpozion/tabere de creaţie, constituie un segment important al vieţii artistice a judeţului, iar prin expunerea rezultatelor acestora (lucrările de artă realizate) ele depăşesc graniţele judeţului, ajungând în diferite locaţii din ţară. Iniţiatorii şi organizatorii acestor proiecte sălăjene sunt Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, respectiv Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, precum şi fundaţii sau asociaţii civile: Fundaţia STARS-Cluj-Napoca, Asociaţia Ipp Art-Şimleu Silvaniei etc. Fondul documentar al unora este impresionant (peste 500 de piese). Unele dintre ele durează de zeci de ani – ca acela de la Jebucu –, altele se află la început de drum, sau au o istorie deocamdată nu prea lungă. 
Conceptul de simpozion sau tabără de creaţie vine în sprijinul actului creativ artistic-plastic, o oportunitate pentru artişti de a se întâlni, chiar între mai multe generaţii, artişti cu viziuni diferite, dar care, în astfel de conjuncturi, participă la dezbateri informale şi mese rotunde purtând discuţii, schimburi de experienţă pe diferite teme legate de creaţia artistică, de relaţia cu publicul receptiv la produsul artistic, de multe ori ajungând să se cramponeze discuţiile la subiectul medierii – fenomen în care o contribuţie majoră pot avea instituţiile de specialitate. Cea mai importantă componentă şi, de fapt, miza acestor întâlniri este totuşi demersul creativ care, fiind susţinut zilnic, se desfăşoară în general în două etape ale zilei, înainte de masă şi după masă, unii având plăcerea de a lucra şi peste noapte. 
În acest sistem poate constitui o problemă pentru unii artişti necesitatea atelierelor. Lucru care se rezolvă, de obicei, în mod improvizat: atelierele se înlocuiesc cu spaţii disponibile care iniţial au altă destinaţie, dar pot asigura condiţii de atelier (săli de clasă, depozite, camere, holurile unor pensiuni etc.). În general, în cadrul unor astfel de simpozioane, soluţia ideală este practica creaţiei în aer liber, aceasta presupunând doar o situaţie de prezenţă în peisaj, sau în mediul unde se desfăşoară demersul artistic, cu ajutorul unui mic şevalet/trepied. De regulă, simpozioanele de creaţie artistic-plastice planifică pentru final o expoziţie cu lucrările de artă realizate, ce sunt organizate în spaţii nu totdeauna potrivite, materialul astfel adunat putând fi ulterior promovat şi în condiţiile ideale ale unor galerii sau muzee de artă şi, în caz fericit, putând fi cuprinse în cataloage de expoziţie şi/sau alte forme de publicare (eventual şi online).  
O mare parte a acestor proiecte sunt finanţate/cofinanţate sau iniţiate de către Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, un exemplu fiind Simpozionul Internaţional de Arte Vizuale „Arta în Grădină” de la Jibou, care funcţionează din 2012. Apoi cel de la Jebucu – iniţiat de Klara Essig şi Fundaţia STARS din Cluj-Napoca, cofinanţat de Centrul de Cultură, aflat în acest an la ediţia a 26-a; la fel ca şi cel de la Şamşud, început în 2018. Pe lângă acestea, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău are un proiect similar: Simpozionul de creaţie artistic-plastică de la Stana, iniţiat în 2016. Iniţiativă civilă, tabăra de creaţie Ipp Art a fost o concepţie pornită la Ip, sprijinită şi de Centrul Creaţiei Populare, desfășurată ulterior în mai multe comune sălăjene între 1997-2013. Taberele de la Petrindu, cu cele 19 ediţii, sunt susţinute în organizarea preotului reformat din localitate. Studenţi şi absolvenţi ai facultăţilor de arte plastice au derulat proiectul V-Part din Vârşolţ-Pericei, care a avut două ediţii, în 2013 şi 2014, expoziţiile acestora fiind realizate la Galeria de Artă „Ioan Sima”. O caracteristică aparte a acestor simpozioane este faptul că participanţii donează lucrări de artă create în aceste tabere, lucrări ce ajung să formeze colecţii importante pentru organizatorii şi operatorii culturali iniţiatori/finanţatori ai acestor proiecte.  
Despre Simpozionul Internaţional de Arte Vizuale „Arta în Grădină” au apărut anual cataloage care documentează lucrările simpozionului, însoţite de texte critice şi scurte biografii de artist – editate de Centrul de Cultură şi Artă; au fost susţinute şi expoziţii de încheiere a simpozionului, atât la Jibou cât şi la Zalău, sub curatoriatul iniţiatorului de proiect, profesorul universitar și artistul plastic Radu Şerban, proiect despre care găsim detalii în cataloagele anuale ale simpozionului.   
Tabăra de creație de la Jebucu pare a fi un simpozion însemnat, ce împlinește, în 2021, 26 de ani, fiind cel mai longeviv proiect artistic sălăjean de acest gen până acum. Inițiativa organizării îi aparține pictoriței Essig Kacsó Klára din Cluj-Napoca, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj fiind principalul cofinanţator/finanţator al acestui program, începând din anul 2015. Posibilitatea organizării unei astfel de tabere la Centrul de plasament al bisericii reformate a apărut în vremea activității doamnei Essig ca şi profesor de desen în zona Jebucului. 
Condiţiile locale de nivel vizual-estetic și spiritual păreau deosebit de ofertante pentru un proiect artistic: la Jebucu, un sat mic din Țara Călatei, s-a conservat bine specificul arhitecturii tradiționale, portul popular local este deosebit de bogat, peisajul împrejurimilor fiind foarte sugestiv. Totodată, mai trăieşte atitudinea conservatoare a comunității în raportarea sa la tradiția populară. Aceste aspecte au marcat de la bun început, oarecum au și îngrădit posibilitățile de abordare artistică ale temelor vizuale, oferind mai mult pretext de creație artiștilor care lucrează în viziuni figurativiste/tradiționaliste şi mai puţin celor cu tendinţe moderniste.
Pe lângă activitatea pictorilor, graficienilor, textiliștilor, sculptorilor, ceramiștilor, se derulează la Jebucu de opt ani și un proiect fotografic condus până anul trecut de fotograful Essig József. Activitatea celor două echipe se desfășoară simultan, tabăra fiind deschisă de expoziția foto realizată din materialul anului precedent, iar operele de artă plastică ale anului curent sunt prezentate la finalul fiecărei tabere. Selecțiile cuprinse în materialele expozițiilor au ajuns pe parcursul anilor de la Jebucu la Cluj-Napoca, Zalău, Rodna Veche, Sovata, Târgu Mureș, Oradea, Sfântu Gheorghe, Huedin, Bonțida, Pécs, Debrețin, Seghedin și Budapesta. 
Ca documentare a produsului artistic de la Jebucu, au apărut în ultimii ani două albume la Editura „Caiete Silvane”, finanţate de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, ce cuprind cele mai reprezentative opere ale artiştilor care au activat la aceste simpozioane.
În acest an, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj a fost organizatorul altor două simpozioane, al celui de la Rîmetea (jud. Alba) – „unul din cele mai frumoase sate din Transilvania”, şi al celui din Şamşud (Sălaj). La Rîmetea, motivul artistic principal este muntele (Piatra Secuiului), prelucrat în fel şi fel de variante de către toţi participanţii la acest simpozion. Alt motiv esenţial aici este casa tradiţională de Rîmetea. Aproape toate casele satului fiind clasate ca monumente arhitectonice, satul fiind propus pe lista moştenirii culturale patrimoniale UNESCO (arhitectură sec. XVII-XIX). Celălalt proiect al Centrului de Cultură şi Artă, simpozionul de la Şamşud, co-organizat şi de către Primăria comunei Şamşud, şi-a setat ca scop promovarea satului şi a tradiţiei viticulturii, respectiv a producţiei de vinuri locale, prin mijloacele unui simpozion artistic care – cu expoziţiile susţinute din lucrările realizate – va putea fi un bun instrument de promovare a mesajului tradiţional. În această idee au fost susţinute expoziţiile de la Zalău, Cluj-Napoca şi Budapesta (din lucrările simpozionului). 
Un proiect al muzeului judeţean este simpozionul de creaţie artistică de la Stana, comuna Almaşu. Acest sat este localitatea unde Kós Károly (1883-1977), arhitect, grafician, scriitor, om politic și profesor universitar, şi-a construit casa în stilul tradiţionalist transilvan, cunoscută ca fiind Cetatea Corbului (Varjú vár). Loc de pelerinaj cultural, casa lui Kós Károly din Stana a contribuit la promovarea turistică a zonei, satul devenind recent o localitate cu un potenţial ridicat de servicii turistice hoteliere. Zona mai retrasă din afara localităţii unde trăia marele arhitect, vreme de şase ani este locaţia simpozionului de creaţie artistic-plastică susţinut de muzeu, derulat în incinta casei Szentimrei, proiectată în 1925 tot de către Kós Károly. 
În cadrul simpozionului de la Stana, activitatea artistică se desfăşoară cu precădere în natură, tema preferată fiind peisajul, abordat în viziunea proprie a fiecărui artist participant, de la impresionism la expresionism, fauvism chiar, şi unele accente abstracţioniste sau suprarealiste, realizate în tehnici clasice picturale (ulei, acrilic, acuarelă), tehnici grafice (tuş, creion, linogravură), dar şi în imagine foto-video, precum şi în tehnica sculpturii în lemn şi tehnici mixte. Expoziţiile ce cuprind materialul artistic realizat pe durata simpozionului au fost susţinute în anii precedenţi în cadrul Muza Fest la Zalău şi în galeriile de artă din Cluj-Napoca.  
Pe măsură ce evoluează/avansează în timp, simpozioanele creative mai noi vor merita cu siguranţă un catalog ce va însuma/esenţializa produsul artistic al acestora, cu atât mai mult cu cât aceste publicaţii sunt instrumente deosebit de valoroase în mâna istoricului de artă ca şi surse de documentare pentru cercetările din viitor. 

 

Autor: Szabó Attila