Aboneaza-te la newsletter




Daniel Săuca


Multă prețuire  pentru Lucian Perța

Multă prețuire pentru Lucian Perța

Aprilie 2021

Pe Wikipedia în jos, pe un site frumos, scrie cam așa: „Lucian Perța (n. 23 noiembrie 1953, Gâlgău, Județul Sălaj) este un scriitor și poet român, considerat de criticul literar Gheorghe Grigurcu, dar și de regretații Laurențiu Ulici și Marin Mincu drept cel mai mare parodist al României”. Așa scrie la gazetă, pardon „enciclopedia liberă”. Aș adăuga: cam singurul parodist. Mă bucur că revista „Caiete Silvane” îl are colaborator permanent de mulți ani. Și, iată, colaborarea dintre noi se concretizează, prin Editura „Caiete Silvane”, într-un nou volum de „Poeme paralele”. Mă gândeam ca aceste rânduri să fie o parodie… la parodist. Nu mi-a ieșit. E și acesta un semn despre vechea rânduială lite citeste tot [...]

Despre bucuria revederii*

Despre bucuria revederii*

Martie 2021

M-am gândit şi la controversatul (după unii) epigraf, „A murit Enkidu (Enghidu), prietenul meu, care ucise cu mine lei”, imediat după trecerea lui Daniel Hoblea din această lume. Ce expresie (folosită, tocită, până la urmă inexpresivă, banală, dacă nu cumva vulgară): „trecerea din această lume”! Oricum, după moartea lui Daniel, dispariţie (fizică, materială) ce a avut loc în 24 martie 2020, în plină „stare de urgenţă”, am conştientizat că a fost unul dintre puţinii mei prieteni. Nu am ucis împreună lei (mitico-poetic), dar, sigur, am metamorfozat petrecerea noastră împreună. Fiecare, chiar fiecare întâlnire era prilejul măcar pentru meditaţii de „primă instanţă” ori revolte ideatice. Avea o disponibilitate uriaşă (nu şt citeste tot [...]

Ce mai citesc scriitorii?

Ce mai citesc scriitorii?

Februarie 2021

Zilnic, zeci, sute de titluri din presa noastră de zi și de noapte și știri, articole ce mă interesează, online sau offline. Șpalturi. Relecturi. Șpalturi. De la „Caiete Silvane”. Relecturi. Reviste în format tipărit („Historia”, „Magazin istoric”, „România literară”, „Dilema veche”, „Viața românească” și multe altele). Zilnic, zeci, sute de titluri din presa noastră de zi și de noapte. Dacă acest tip de lectură se pune. Cărți? M-am obișnuit să (re)citesc măcar două-trei pagini în fiecare zi sau noapte. Sunt zile când pofta de lectură e mai mare. Pandemia, în cazul meu, a stârnit lectura și relectura. Răsfoiesc măcar volumele și revistele primite personal sau la redacție. Evident, citesc și pentru a scrie. În pagini citeste tot [...]

Să ne apărăm „Familia”!

Să ne apărăm „Familia”!

Ianuarie 2021

Am semnat și eu scrisoarea deschisă ce vizează revista „Familia”. Am semnat din solidaritate. Am semnat pentru că îmi pasă și de viitorul revistelor de cultură „tradiționale”. Am semnat pentru că i se poate întâmpla oricui, mai ales că vremurile ce vin nu se arată „ofertante” din perspectiva relației Stat-instituții publice de cultură/creatori mai mult sau mai puțin independenți. Am semnat și deoarece m-am săturat să se mai arunce cu noroi (ca să nu folosesc alte substantive) în patrimoniul cultural din România. Am semnat și pentru că într-o „societate deschisă” merită să se audă toate vocile, nu doar cele ale „călăilor” și ale susținătorilor acestora, nu de puține ori „aculturali”. Am semnat și pentru că sunt con citeste tot [...]

Între pandemie și „pandelie”

Între pandemie și „pandelie”

Decembrie 2020

Fain titlul (și nu numai) proiectului regizorului Victor Olăhuț: „Pandelia”, un film realizat de copii-actori din Someș-Odorhei, județul Sălaj (îl puteți vedea și pe pagina de facebook a Asociației „Cultură`n Șură”). Îmi place titlul și pentru alura coroziv-ironică, pentru „demascarea” afecțiunilor psihotice provocate de pandemie. Nu că nu era lumea plină de asemenea baiuri și înainte de „pârjolul” epidemic. Oricum, lumea a luat-o razna mai ales cu mintea. „Izolarea”, „distanțarea socială”, dereglarea ritmului vieții (sociale), în combinație și cu diversele frici (de moarte, de boală, de ziua de mâine etc.), au făcut și vor face în continuare multe zile irespirabile cetățenilor „satului global” (ei, uite cum stăm citeste tot [...]

Mirel Taloș, președintele interimar al Institutului Cultural Român: „Mediul online este drumul sigur spre dispariția culturii”

Mirel Taloș, președintele interimar al Institutului Cultural Român: „Mediul online este drumul sigur spre dispariția culturii”

Iunie 2020

Mirel Taloș s-a născut în 1973. A absolvit Liceul de matematică-fizică din Zalău în 1992. Studii de filologie hispanică și română la Universitatea București (1992-1996), încheiate cu o teză de licență despre romanul politic al lui Mario Vargas Llosa. În 1999 a absolvit și Facultatea de Științe Politice a SNSPA, cu lucrarea „Partidele politice în România postcomunistă. O analiză a partitocrației”. Din 2008 până în 2016 a fost deputat de Zalău, membru al Comisiei de cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, raportor al comisiei pentru mass-media. A elaborat și susținut inițiative legislative în domeniul artelor și al mass-media. A publicat „Partidele politice în tranziție” (Editura Libripress, 2002) și citeste tot [...]

Florin Horvath: „Da, dacă ar fi să o iau de la capăt, tot romanul istoric l-aș alege”

Florin Horvath: „Da, dacă ar fi să o iau de la capăt, tot romanul istoric l-aș alege”

Mai 2020

M-am întors, mai ales de nevoie, la munca de întrebător, de jurnalist (cultural). Așa că l-am provocat pe Florin Horvath cu întrebările de mai jos. La ceas aniversar. Cred că a meritat. „Da, biografia se întâlneşte cu literatura, trăirea proprie cu vibraţia din trupul creaţiei” Rep.: În mai multe cărți ale dvs. biografia se întâlnește cu literatura. Sau locuiesc împreună. La 75 de ani cum vă priviți? Care ar fi (auto) portretul (literar al) lui Florin Horvath? Florin Horvath: Dacă bine înţeleg, mă inviţi să aşez oglinda în faţa sinelui, îndemnându-l să privească! Şi dacă se poate, oglinda să fie cea alcătuită din fiecare volum tipărit… Pariez că ştii deja concluzia: nu-ţi trebuie atâta vreme, n-a citeste tot [...]

In memoriam Daniel Hoblea

In memoriam Daniel Hoblea

Aprilie 2020

Daniel Hoblea s-a născut la 4 noiembrie 1964, în Buciumi, judeţul Sălaj, ca fiul lui Augustin și Elisabeta. A decedat în 24 martie 2020 la Zalău, în urma unui AVC. A urmat cursurile școlare gimnaziale și liceale la Zalău și la Șimleu Silvaniei. În ultimul an de liceu a participat la faza naţională a Olimpiadei de Genetică (Sibiu, 1983); a obținut premii şi diplome la Concursuri de şah (Târgu Mureş, 1981, concurs pe echipe, faza naţională, cu echipa Liceului de Matematică-Fizică din Zalău). A urmat cursurile Institutului Agronomic din Cluj (1984-1988). Licenţiat al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative (2007). A frecventat cenaclurile „Excelsior”, „Napoca Universitară citeste tot [...]

Caiete Silvane 15 ani. Pe fereastră. La USR Cluj

Caiete Silvane 15 ani. Pe fereastră. La USR Cluj

Martie 2020

Un dublu eveniment a avut loc în 21 februarie 2020, la filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (USR): sărbătorirea împlinirii a 15 ani de existență ai revistei Caiete Silvane și vernisajul, la Galeriile de artă Steaua, a expoziției „Pe fereastră” a pictorului și dramaturgului Flavius Lucăcel (tablouri din această expoziție sunt reproduse în numărul de față, pe copertele II și III). Sub bagheta doamnei Irina Petraș, admirabila președintă a filialei clujene a USR, cele două evenimente au dezvăluit o parte a Sălajului cultural, un județ mic ca întindere geografică, dar cu oameni, zicem noi, faini. Împreună cu Viorel Mureșan, Carmen Ardelean, Marcel Lucaciu, Ion Pițoiu-Dragomir, Ioan Maria Oros, Viorel Tăutan, Simone Györfi, Györfi-D citeste tot [...]

Caiete Silvane – 15 ani

Caiete Silvane – 15 ani

Februarie 2020

La 15 ani nu vă prezint niciun raport de activitate, mai mult sau mai puțin „comunist” (vine mintenaș și numărul 200). De ăla cu împliniri mărețe, succese/succesuri, număr incredibil de cititori, accesări cât populația Chinei fără coronavirus. Vedeți și voi că revista noastră trăiește, aș spune firesc, normal, într-o țară care, în general, nu dă nici măcar doi lei vechi pe cultură (ce mai înseamnă azi cultura?), într-un județ (nu e singurul) care, orice s-ar spune, nu e prea prieten cu muzele. Excepțiile chiar confirmă „trendul”. Am încercat – și asta voi face în continuare cât voi putea – să conduc, împreună cu toți colaboratorii, revista pe/în apele agitate ale „post-tranziției” cât mai echilibrat, cât mai „ser citeste tot [...]

Zalăul (poate fi) special

Zalăul (poate fi) special

Iulie 2019

Zalăul poate fi special, chiar dacă acum pare imposibil. Sunt destui români & maghiari care îl iubesc, ceea ce pentru alții pare nebunesc, pentru că, în opinia lor, printre multe altele, orașul este încă prea gri, nu are o identitate culturală conturată convingător și nici în privința infrastructurii, dezvoltării, nivelului de trai, posibilităților de petrecere a timpului liber nu stă prea bine (cel puțin deocamdată). Însă mulți și dintre cei care iubesc și dintre cei care urăsc municipiul reședință al județului Sălaj, au și o problemă legată de identitate locală, de apartenență la un „drum” împreună, spre viitor. Numărul de față al revistei noastre vă îmbie să meditați la această identitate, la acest posibil parcurs com citeste tot [...]

Viață literară în Sălaj. Două repere

Viață literară în Sălaj. Două repere

Iulie 2019

Județul Sălaj nu a fost „binecuvântat” (nici) cu o viață literară bogată. Anii comunismului au fost cei mai săraci în această privință. Nu deținem date despre fapte literare demne de consemnat (aici) până la apariția, în anii ’70, la Zalău, a Cenaclului „Silvania”, condus de regretatul profesor Iuliu Suciu. Actualul președinte al cenaclului, scriitorul și profesorul Marcel Lucaciu a consemnat, în recenta monografie a județului („Sălajul la Centenar”, Caiete Silvane, Eikon, 2018): „Sub conducerea domnului Iuliu Suciu, Cenaclul «Silvania» s-a bucurat deopotrivă de recunoaștere și de prestigiu, fapt confirmat, printre multe altele, de întâlniri cu redactori de la diferite reviste din țară («Astra», «Vatra», «România literară citeste tot [...]

Zilele revistei „Caiete Silvane” XII

Zilele revistei „Caiete Silvane” XII

Aprilie 2019

La Zalău, la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj (CCAJS), în licee și colegii din municipiul reședință de județ, a avut loc, în perioada 29-30 martie 2019, a XII-a ediție a Zilelor revistei „Caiete Silvane”, un eveniment organizat de CCAJS, Revista și Editura „Caiete Silvane”. Cu sprijinul filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj, Cenaclului literar „Silvania”, Casei de Cultură a Sindicatelor din Zalău, Colegiului Național „Silvania” Zalău, Liceului Pedagogic „Gheorghe Șincai” Zalău, Colegiului Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian” Zalău, Editurii Școala Ardeleană, Liceului Tehnologic „Mihai Viteazul” Zalău, Liceului Tehnologic „Voievodul Gelu” Zalău și Liceul citeste tot [...]

Din reviste adunate...

Din reviste adunate...

Martie 2019

■ Citesc în „Magazin istoric” (nr. 2/2019) „Istoria clipei” de Cristian Popișteanu: „Ziaristul – a cărui îndeletnicire e atât de importantă în lumea de azi, încât e socotită de mulți cea dintâi profesie a secolului – e chemat să știe tot. Un gazetar care nu mai e în stare să înțeleagă evenimentele nu mai are ce căuta în această profesiune” (p. 4). E puțin probabil ca zicerea, din 1984, a reputatului jurnalist și istoric, să mai fie de actualitate. Gazetari care să știe tot nu mai există, iar cei care înțeleg evenimentele sunt tot mai puțini. Firește, sunt destui care își dau aere că știu tot și că înțeleg tot. Din păcate, „deprofesionalizarea” la noi a produs pagube ireparabile. Nu numai în rândul ziariștilor. citeste tot [...]

De la „Gazeta  de Duminecă” la… presa on-line

De la „Gazeta de Duminecă” la… presa on-line

Februarie 2019

Foarte scurtă incursiune în istoria presei scrise din judeţul Sălaj   Să începem cu zilele noastre. Cu sfârşitul anului 2018, Anul Centenarului Marii Uniri. În judeţul Sălaj apar trei cotidiene (de luni până vineri): „Magazin Sălăjean”, „Graiul Sălajului”şi „Sălăjeanul”. Fiecare publicaţie menţionată are şi o variantă on-line: magazinsalajean.ro, graiulsalajului.ro, salajeanul.ro. „Sălăjeanul” e şi post (local) de televiziune. Singurul. Săptămânale apar două: „Szilágyság” (în limba maghiară) şi „Sportul Sălăjean” (sportulsalajean.ro). Publicaţii lunare, tot două: „Caiete Silvane” (caietesilvane.ro) şi „Sălajul pur şi simplu” (salajulpursisimplu.ro). Revista „Hepehupa” (cu apariţie citeste tot [...]

Leprozar (6)

Leprozar (6)

Ianuarie 2019

Am crezut că acest tip de „carnețel” va fi bun pentru intențiile mele leprozariene. Ca de obicei, m-am înșelat și în această privință livrescă: foile se rup foarte, foarte ușor. Așa că am mai învățat ceva (ce o să uit): acest tip de „carnețel” (bloc notes?) nu e bun nici măcar pentru Leprozar! Merită să rămân la „agendele” clasice, bine legate, cusute, pentru a rezista agresiunilor cuvintelor. Ce ciudat: nu cu mult timp înainte nu existau nici „agende”, nici „carnețele”. Manuscrisele, nu puține, erau prinse în foi, multe foi volante... Poate nu e ciudat: bloc-notes-ul buclucaș e produs de Parlamentul European. Scrie așa: „Forum regional de dezbateri. Avem un viitor: să discutăm despre el”. Meciul de la Cluj nu merită o a citeste tot [...]

Malaxorul de noiembrie

Malaxorul de noiembrie

Noiembrie 2018

■ Se întâmplă și lucruri bune. E bine să ținem cont de ele. Mai ales dacă ne-am obișnuit să scriem numai despre „nerealizări”. De fapt, mulți români s-au „îmbolnăvit” de cârcoteală cronică. Nu văd decât negru în fața ochilor, chiar dacă lumina e cât cerul... Așa și cu Centenarul. Cu sărbătorirea ori comemorarea lui, cum doriți. Am criticat și noi și mulți alții: „Centenar ratat” etc. Între exaltări naționalist-patriotarde și indiferența majorității românilor la rubrica de față vă aduc în atenție o apariție editorială de excepție: Vasile Pușcaș, „Marea Unire 1918 România Mare. Acte și documente” (Editura Studia, Cluj-Napoca, 2018). O lucrare tipografică de excepție. Un manual de istorie a României, și pen citeste tot [...]

Pești în apa Iordanului

Pești în apa Iordanului

Septembrie 2018

Pești mari. Mulți pești mari. La apa Iordanului. Martori nevorbitori ai Botezului. Poate vorbesc și peștii. Poate limba lor nu e înțeleasă decât de alți pești. Probabil unii oameni înțeleg și ei limba peștilor. Și limba păsărilor. Și limba jivinelor. Pești mari. Mulți pești mari am văzut la apa Iordanului. Și, curios, primul gând mi-a zburat la șobolanul de Veneția. Singura dată când am ajuns în serenissima republică acvatică, m-a izbit imaginea unui șobolan imens, care se plimba țanțoș printre ruinele istoriei. Printre miile de turiști grăbiți, absenți, incredibilul șobolănoc de Veneția mi-a apărut ca Sfârșitul, ca supraviețuirea morții. La Yardenit peștii din Iordan asistau ca niște gardieni ai nemuririi la ritualica, simboli citeste tot [...]

Dialoguri (im)posibile

Dialoguri (im)posibile

Mai 2018

A 18-a ediție a Festivalului internațional „Primăvara Poeziei” organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj la Zalău a prilejuit joi, 26 aprilie 2018, o excelentă, zicem noi, dezbatere despre dialogurile (im)posibile între români și maghiari, pornind de la cartea „Pălăvrăgeala vagabonzilor” (Charmides, 2017) de Demény Péter și Doru Pop. În absența (motivată) al lui Demény, rolul maghiarului a fost jucat de minunatul poet și traducător Halmosi Sándor. Posibila concluzie, tragică, a dezbaterii: nu există punți serioase de dialog între români și maghiari. Putem discuta despre ceea ce ne unește, mai ales cultural, dar nu prea facem acest lucru. În afară de câteva elite intelectuale, ce țintesc o (re)așezare a valorilor ș citeste tot [...]

Credem în cultură!  De 13 ani

Credem în cultură! De 13 ani

Aprilie 2018

Dintr-o altă perspectivă cronologică, de 14 ani. „Caiete Silvane” se află în al 14-lea an de existență (primul număr al noii serii a revistei a apărut în februarie 2005). Cu bune, cu mai puțin bune (din păcate perfecționismul a devenit caduc), încercăm să vă oferim o publicație cât mai bine făcută într-o țară în care lucrurile prost făcute sunt cu nemiluita. Zilele revistei „Caiete Silvane” se înscriu, zicem noi, în aceste eforturi de a arăta și că nu e doar un slogan afirmația: „Credem în cultură!” A 11-a ediție a Zilelor revistei noastre s-a desfășurat în perioada 29-30 martie 2018, organizată de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, sub egida filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, a Consiliul citeste tot [...]

Centenarul cu sute de întrebări

Centenarul cu sute de întrebări

Aprilie 2018

■ Privesc. Citesc. Să mă mir? Să nu mă mai mir? Cristian Pârvulescu: „(...) principala problemă este că Unirea din 1918 este rezultatul unui accident istoric, nu este nici pe departe rezultatul capacității excepționale a unor politicieni români. Așa cum spunea P.P. Carp, românii au atâta noroc, că n-au nevoie de politicieni” („Sinteza”, nr. 49, februarie – martie 2018, p. 92). Chiar e Marea Unire rezultatul unui „accident istoric”? Dl Pârvulescu, în publicația menționată, susține că acest „accident istoric” e intrarea SUA în război, în 1917. Dacă nu intrau americanii în război, nici noi nu aveam Marea Unire, spune explicit cunoscutul politolog. Destul de probabil și datorită „principiilor wilsoniene”. Mă rog. Oare chiar nu citeste tot [...]

Leprozar (5)

Leprozar (5)

Ianuarie 2018

■ Se naște în mine un soi de plăcere, perversă?, când văd că sunt printre puținii cititori, dacă nu cumva singurul, al unei cărți împrumutate de la biblioteca publică din Z. Conform fișei cărții și a ștampilei de pe „fișa de termene de restituire” sunt al doilea cititor al „Păcatului împotriva spiritului”, după un misterios „Sălăjan”, care a citit sau a răsfoit cartea celebrului istoric al religiilor împușcat în cap într-un wc din Chicago. A împrumutat cartea în 5 octombrie și a restituit-o fix peste două săptămâni, în 19 octombrie, an neprecizat. O minimă investigație m-ar conduce, desigur, la cititorul dinaintea mea al excelentelor scrieri ale savantului român. Întâlnirea ar putea fi lejeră, amicală sau sufocantă. Po citeste tot [...]

Leprozar (4)

Leprozar (4)

Decembrie 2017

■ Bruxelles. Sfârșit de an însângerat. În mine. Capitala Europei mi s-a părut ștearsă, absentă. În mine.  Misterul chitanței cu litere chinezești În camera de hotel „bruxelleză” m-am trezit, pe masă, cu o chitanță (poate un bon fiscal) tipărită cu litere ce păreau chinezești. Eram cazat la „Hotel Erasme”. „Erasme”, destul de probabil în memoria lui Erasmus din Rotterdam care a stat câteva luni și prin Anderlecht. De unde o fi chitanța? Menajera, o chinezoaică? A fost lăsată intenționat pe masă? Conținea un mesaj ascuns? Am păstrat chitanța. Puțin mister. Sau încă un elogiu (adus) prostiei.  ■ Nici scrisul nu mai are sens în absența libertății. Nu ești liber în suferință. Nici în fericire. Poate î citeste tot [...]

Simpozionul internațional de arte vizuale „Arta în grădină”

Simpozionul internațional de arte vizuale „Arta în grădină”

Noiembrie 2017

Din nou în Grădină Radu Șerban, coordonatorul Simpozionului De șase ani, în fiecare vară, la Grădina Botanică din Jibou se întâlnesc pictori din centrele artistice importante din țară, pentru a se documenta, lucra, purta discuții și a intra în comuniune cu un loc privilegiat, care nu are nimic în comun cu viața citadină tumultoasă. De ce în Grădină? Pentru că se poate, ar putea fi un răspuns simplu. Pentru că sunt persoane care ne înțeleg și apreciază ceea ce facem, și pentru că sunt instituții care prin susținerea Simpozionului investesc în actul cultural contemporan. Artiștilor (și nu numai lor) le place Grădina. În primul rând pentru că aceasta este depozitară de frumos. Este o r citeste tot [...]

Deocamdată întrebări

Deocamdată întrebări

Septembrie 2017

■ Se discută deja mult, și e bine, într-un fel, despre Centenarul Marii Uniri. Merită să-l sărbătorim? Ce ar trebui făcut? Ce se poate face? Ca de obicei, mulți sunt cu vorba, alții, mult mai puțini, cu făcutul. Sau urmează să fie. Vom răspunde și noi, probabil, la „cestiunea arzătoare” a Centenarului. Sălajul și Marea Unire. Bădăcin. Maniu. Bobota. Coposu. Bocșa. Bărnuțiu. Băsești. George (Gheorghe) Pop de Băsești. Chiar nu merită „județul lui Bărnuțiu, Maniu și Coposu”, de pildă, un Monument al Unirii? Aștept cu interes pe adresa redacției opinii la deocamdată întrebarea: ce ar trebui (merita) să facă sălăjenii pentru marea sărbătoare a Centenarului? ■ Un „inspirat” editor, pe facebook în jos, sau în sus, ne citeste tot [...]

150

150

Iulie 2017

În al 13-lea an de existență a noii serii a revistei noastre, am ajuns, iată, la numărul 150! E, firește, și un moment de bucurie, dar nu cred că e cazul să ne bucurăm prea tare, prea zgomotos (și din cauza „vremurilor”). Așa, mai molcom, mai „ardelenește”, poate. Cu inerente accidente de parcurs, cu fatalitatea erorilor de editare/corectură deasupra capului la fiecare număr (ne declarăm învinși, chiar nu putem atinge perfecțiunea!), cu formule grafice/vizuale nu întotdeauna inspirate (de pildă, chiar nu putem, financiar, susține mai multe ediții color în format print, ceea ce nu înseamnă că nu vom încerca să abordăm noi posibilități de prezentare grafică/tehnoredactare, inclusiv a site-ului caietesilvane.ro), „Caiete Silvane” răm citeste tot [...]

Cărți cu dedicație

Cărți cu dedicație

Iulie 2017

■ Scriitorul sălăjean Ion Pițoiu-Dragomir ne propune o altfel de apariție editorială: o „carte – puzzle cu premiere”, „Tableta lui Făt-Frumos” (Ed. Rao, 2016). În „PreCuvânt”, autorul precizează că își invită cititorii la un „«dialog» special”: „Într-un demers de imaginație, aceștia sunt rugați – amabil! – să privească atent cu... ochii minții spre încântătoarele poieni din pădurile de pretutindeni. Acolo se vor bucura de minunatele spații, care «completează» pitorescul întâlnit până la ele. «Călătorind» astfel prin respectivele poieni, vor cunoaște noi și tulburătoare trăiri. Feericele imagini descoperite vor determina reverii tonice și – miraculos! – vor înnobila inimile” (p. 9). Vă lăsăm pe dvs. citeste tot [...]

Leprozar (3)

Leprozar (3)

Iunie 2016

■ Ziarele par peste tot construite după un „șablon” plictisitor. Ziarul local Jablonecký deník se înscrie în această „competiție”: numărul de week-end are integrame, program TV, horoscop, sudoku, reclame, sport (avanpremiera meciului Islanda – Republica Cehă din preliminariile CE), iar integrame, știri regionale, externe, prognoza meteo, știri culturale regionale, anunțuri de mică publicitate, magazin... Ziarele noastre tipărite, cele care încă „prosperă”, au în fiecare zi integrame, program TV, horoscop, sudoku, reclame, sport, fata de la pagina 5, prognoza meteo „prezentată” de o altă fată, maneliști și ceva politicieni maneliști. ■ Nu mai văd, nu mai simt bucuria. Bucuria pură, adevărată. Împlinirea. Satisfacția luc citeste tot [...]

Leprozar (2)

Leprozar (2)

Mai 2016

■ O surprinzătoare sâmbătă liniștită. Nu mai pot scrie decât „pagini de jurnal”. Șantier plin de moloz diaristic. Nu mai scriu bine nimic. „Fiecare om are o slăbiciune”; „De tine nu poți scăpa”... Fără scăpare prin locuri comune! Cine mai poate rămâne conștient într-o lume a „inconștienței”? Truisme. Eliberare. Suferință. Bucurie. Speranță. Încredere. În filmele „noi” totul devine complicat, întortocheat. Poate nu simplitatea stă la baza cunoașterii (absolute?). Să judecăm (cu înțelepciune) situațiile, nu oamenii. Un ideal impus. Libertatea fără reguli. Suferința universală. „Misterios este faptul că, în cazul ciumei lui Justinian, epidemia s-a stins de la sine, agentul patogen dispărând brusc” (Historia, nr. citeste tot [...]

Colocviul național  al revistelor de cultură

Colocviul național al revistelor de cultură

Mai 2016

La Arad a avut loc în perioada 5-7 mai a treia ediție a Colocviului Național al Revistelor de Cultură (Literare), revistele Uniunii Scriitorilor din România (USR) și cele care apar sub egida USR, cum e și cazul revistei noastre, „Caiete Silvane”. La evenimentul organizat de revista „Arca” și filiala Arad a USR, cu sprijinul USR, Centrului Cultural Județean Arad și al Consiliului Județean (CJ) Arad, revista sălăjeană a fost reprezentată de cel care semnează aceste notițe, Viorel Mureșan și Alice Valeria Micu. Întâlnirea de la Arad s-a deschis oficial în sala festivă a CJ Arad, unde s-a desfășurat colocviul cu tema „Vitalitatea unei instituții: revista literară (miză şi inerţie; tradiţie şi reinventare; cuvânt printat şi imagine electr citeste tot [...]

Leprozar

Leprozar

Aprilie 2016

■ Duminica Învierii. Poate voi ajunge la Galați. Și voi vedea Delta Dunării. Preotul, la liturghia pascală, despre lipsa, logică, de legătură între iepurași și ouă, între iepurași și Paști. Așa e. Și nu e singura imensă inadecvare. De pildă, Moș Crăciun și Nașterea lui Iisus. Inundații în sudul țării. Înviere pe ape. Sau sub ape. Români, ca Hristos, umblând pe ape, fără să fie „pescari de oameni”. Ori de fapte bune. Televiziunile, în urlete, strigăte, țipete, scrâșnete de dinți, amenințări cu pumnii: „Oameni inundați, sute de case inundate”. „Cod roșu de inundații pe râul Teleorman”. Scenariul slujbelor religioase. Scenariști ingenioși. Probabil cei de la Holly ori Bolly – wood s-au inspirat din producțiile relig citeste tot [...]

Cărți cu dedicație

Cărți cu dedicație

Ianuarie 2016

■ Paul Strepol, „Sufletul nostru. Experimentări”, Editura Placebo, Brăila, 2015. Abia din dedicație am aflat (probabil târziu pentru un jurnalist cu ceva „experiență”) că autorul este sălăjean prin locul nașterii, „alias Aurel Pop din Domnin, absolvent al Liceului din Jibou”. Nu e pentru prima dată când mi se întâmplă asemenea „accidente” biografice datorită revistei noastre. Mea culpa! Sunt chiar mulți sălăjeni în „diaspora”, în domenii culturale, științifice, artistice, și nu numai, în țară și aiurea. De la prim-ministrul în funcție până la actori, scriitori, artiști plastici, cercetători, aflați în „relații” diverse cu „centrul” (hai, să fie și Zalăul măcar o dată „buricul” Universului știut...). M citeste tot [...]

Ziua Culturii Naționale

Ziua Culturii Naționale

Ianuarie 2016

■ Ziua Culturii Naționale ne-a prins iar fără dezbateri serioase privind chiar așa-zisa cultură națională. Cam peste tot, manifestări formale, „ceva” Eminescu (nu am scăpat de festivisme și, probabil, nu vom scăpa vreodată), indiferența generală a „opiniei publice” și nelipsitele, din păcate, „contre” legate de Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”. Nu e cazul deocamdată să intrăm și noi în acest tămbălău (mai ales în „zona” fitilelor mai tinerilor condeieri la adresa USR). Așa că, inserăm și noi: Juriul de acordare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” a decis ca laureatul celei de a XXV-a ediţii a acestui premiu să fie poetul Gheorghe Grigurcu. Pentru acest premiu au mai fost nominalizați (în urma u citeste tot [...]

Cărți cu dedicație

Cărți cu dedicație

Decembrie 2015

■ Ioan-Pavel Azap, „7 capodopere ale filmului românesc”, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2015.  În opinia autorului, de la începuturi până în decembrie 1989, capodoperele sunt, în ordinea numerelor de pe tricou(-l apariției în cinematografele care pe vremurile acelea existau): „Independența României”, „O noapte furtunoasă”, „La Moara cu noroc”, „Pădurea spânzuraților”, „Reconstituirea”, „Nunta de piatră & Duhul aurului” și „Moromeții”. De (în) acord sau nu cu I.-P. Azap, această carte de buzunar ( citeste tot [...]

Un an bun. Și totuși...

Un an bun. Și totuși...

Decembrie 2015

2015, în general, pentru revista noastră a fost, destul de probabil, un an bun. Să-i zicem așa unui an aniversar, în care am sărbătorit 10 ani de la apariția primului număr al seriei curente. Nu revin asupra sărbătorii Caiete Silvane (vezi colecția revistei). În mare, un an bun, cred, a avut și editura Caiete Silvane. Sunt destule titluri care pot dovedi o asemenea afirmație (vezi și culturasalaj.ro, unde editura are o secțiune). 2015 a fost, din destule perspective, un an bun și pentru Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, instituția ce păstorește și revista și editura Caiete Silvane. Mai mult, Centrul a împlinit cinci ani de la înființare. Am avut, așadar, încă un motiv de bucurie. În general, instituțional, am putea spune: un an citeste tot [...]

Cărți cu dedicație

Cărți cu dedicație

Martie 2015

■ Aurel Pantea, „O înserare nepămînteană”, Arhipelag XXI, Colecția de poezie a revistei „Discobolul”, Târgu–Mureș, 2014. Al. Cistelecan scrie, în prefața volumului, că autorul „ezită între fascinația neantelor și fervoarea rugăciunii (am zis intenționat «ezită» pentru că e cuvântul cel mai nepotrivit în poetica lui Aurel: la el orice ezitare e o năvală, un elan). O înserare nepămînteană nu e încă celestă; dar nici una infernală”. După mine, un posibil „cap de pod” interpretativ stă în versurile: „scriu singur și singur mor/ în scrisul meu”; „crunta democrație a morții”; „un-doi-trei,/ citeste tot [...]

La centru,  prin nord-vest (XIV)

La centru, prin nord-vest (XIV)

Ianuarie 2015

■ Astăzi (20 ianuarie 2014) ar fi, cel puțin conform știrilor yahoo, cea mai tristă zi a anului. Probabil tristețile mele sunt mai puțin suportabile decât ale altora. Trist în grup(uri)? Tristețea – și epidemie, evident contagioasă. Nimeni nu poate exclama fericirea decât cu o doză mare de ipocrizie. Iar tristețile ar merita să rămână la fel de discrete ca zâmbetele divinității. ■ Am ajuns cu bine în Ungaria, la Debrecen, cu o expoziție a mai multor artiști sălăjeni. Scriu din nou în deplasare. Sau numai în deplasare. Departe de casă, departe de mine. Câteva ore doar pentru a scrie ori pentru a încerca noi solitudini (primejdioase). Încercări, din nou, disperate de evadare citeste tot [...]

Cărți cu dedicație

Cărți cu dedicație

Ianuarie 2015

■ George Vulturescu, Negură și caligrafie, Eikon, 2014.   O nouă carte de pus în „ramele nordului” (titlul unui volum de V. Mureșan), tărâmul sideral/ancestral și al poetului George Vulturescu (sau mai ales al lui). Mitologia sa poetică, personală, „nordică”, e de data aceasta impregnată mai puternic, liric, de urmele, tușele, caligrafiile morții. „Scriu despre un Nord pe moarte./ Ultimul poet care a scris despre Nord a murit./ A murit și ultimul cititor/ care a citit poemele sale și nu li se mai știu numele/ Îmi place în Nordul meu pe moarte/ ca unui Titir din Vergiliu care a primit/ doar pământul pietros pentru oile sale” (Titir al Nordului). Apocalipsa după Vulturescu e citeste tot [...]

La centru,  prin nord-vest (XIII)

La centru, prin nord-vest (XIII)

Noiembrie 2014

■ „Dubla evadare” cu „Sly” Stallone și Arnold S., evadare din lipsa de oportunități media a primei zile din noul an. Închisoare secretă, plutitoare, ape internaționale. Ideea nu e doar SF. Nu m-aș mira ca asemenea închisori, mai mult sau mai puțin secrete, să bântuie pe mările și oceanele planetei. Un mod de evadare de sub imperiul legii. Iar văzduhul, cerul, nu e mai serios reglementat în privința „zonelor libere”. „Decalogul” (episodul „Să nu ucizi!”) apropiat de oscarizatul „Cu sânge rece” (în varianta Capote). Abolirea pedepsei cu moartea. Dinte pentru dinte/ochi pentru ochi... Lectură obosită din „Arborele gnozei”. Zi oarecum rodnică. U citeste tot [...]

La centru,  prin nord-vest (XII)

La centru, prin nord-vest (XII)

Octombrie 2014

■ Sălbăticia relațiilor eșuate. Diavolul din pat. Alteritatea supremă. Demența. Ce ciudat an, 2013! Și încă nu s-a terminat. „Le-ați avut pe toate!” De fapt, nu am avut mai nimic. Printre „râuri de purpură”. Textele respiră același aer, al punctelor de suspensie, al tolănitului în pat. Iarba în care m-am născut cândva, în urmă cu patruzeci și ceva de ani, e tot mai târzie, mai absentă. E prea târziu și pentru regrete patetice. Și puțin credibile. Demonul: „Să nu-ți pară rău de nimic!”; „Așa a fost să fie!” „Forța implacabilă a destinului”, vorbăria inutilă. Orice poveste are un sfârșit. Sigur nu sunt un povestitor. Poate și pentru citeste tot [...]

Cărți cu dedicație

Cărți cu dedicație

Octombrie 2014

■ Claudiu Mesaroș, Filosofia ca act de rescriere. Studii de istoriografie filosofică, Editura Eikon, Cluj–Napoca, 2014. Claudiu Mesaroș, sălăjean prin naștere, timișorean prin viețuire culturală, universitară, familială ne oferă o carte incitantă despre rosturile filosofiei, într-o societate haotică, fără rost(uri). Întrebări „clasice” – la ce bun filosofia?, cui se (mai) adresează filosofia? – primesc răspunsuri pertinente. Claudiu Mesaroș scrie și despre noile comunități filosofice, diferite de cele academice, universitare, comunități capabile să reconfigureze problematica filosofică (filosofiei) în produse culturale, atractive pentru un nou public (chiar mai puțin educat, în sens „clas citeste tot [...]

La centru,  prin nord-vest (XI)

La centru, prin nord-vest (XI)

August 2014

■ Din Zalău spre Jibou, și apoi spre București, de unde voi ajunge la Galați. Cu trenul din nou, în speranța unei singurătăți absolute. Ceea ce, evident, nu se va realiza. Iluzia singurătății. Fuga de cele care sunt și cele care nu sunt. La centru, prin nord-vest. De data asta, de la periferie înspre delta unui fluviu european. Iluzia apartenenței la un centru (utopic, edenic). Despărțiri, apropieri, căutări, iluzii. La marginea centrului, oului primordial. Aici nu e nicio periferie. În cerc nu poate fi nicio margine, din perspectiva unor tradiții. Nici „geografia sacră” nu lasă loc interpretărilor „laice”. Să pleci, pentru a fi mai aproape. Să fii departe, pentru a iubi de mai aproape. Pentru a înțelege citeste tot [...]

Pe calea regală a poeziei

Pe calea regală a poeziei

Iunie 2014

Recenta ediție, a 16-a, a Festivalului Internațional „Serile de literatură ale revistei Antares” (29 mai – 3 iunie 2014), festival organizat de Corneliu Antoniu și Simona Toma (cu sprijinul Fundației culturale Antares, Uniunii Scriitorilor din România filiala Sud-Est, Primăriei municipiului Galați și Primăriei municipiului Brăila; dintre parteneri amintim Biblioteca „V.A. Urechia” Galați, Muzeul de Istorie Galați, Biblioteca Județeană „Panait Istrati”, Brăila), mi-a prilejuit, înainte de toate, întâlniri cu poeți foarte buni. Câteva nume: Adrian Suciu, Julio Pavanetti (Uruguay), Luis Miguel Rubio (Spania), Menachem M. Falek (Israel), Müesser Yenlay (Turcia), Valentin Talpalaru, Diana C citeste tot [...]

La centru,  prin nord-vest (X)

La centru, prin nord-vest (X)

Mai 2014

■ 26 ianuarie. Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului. Ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu. Ziua de naștere a bunicii mele pe linie maternă, Elisabeta (Erji), cea care a scăpat din holocaustul hortyst din Transilvania anului 1940, la întoarcerea din București, undeva pe Meseș. Bunica mea și Ceaușescu s-au născut în aceeași zi, aceeași lună și același an. Destine, firește, diferite. O țărancă din Giorocuta, mamă devotată, bunică exemplară, credincioasă inteligentă, versus un dictator care a sfârșit prost, ca și mai toți conducătorii noștri. Bunica era oarecum mândră că era „deodată” cu N. Ceaușescu. Nu am întrebat-o niciodată, cred, dacă a avut pentru ea vreo însemnătate împușc citeste tot [...]

La centru,  prin nord-vest (IX)

La centru, prin nord-vest (IX)

Aprilie 2014

■ „Am convingerea că Europa nu are decât un singur drum, acela al unităţii depline, drumul prin care economia, dar mai târziu şi abordarea politică va fi unitară spre obţinerea obiectivului major al creării Statelor Unite ale Europei”, a declarat președintele Traian Băsescu la Congresul PPE de la Dublin (politicaromaneasca.ro). De ce vrea președintele în funcție al României Statele Unite ale Europei? Până când vom afla - dacă are vreo importanță - îmi trec repede prin minte doar sloganuri, îndemnuri mobilizatoare: „Cu SUE în frunte, spre victorii globale multe!”; „SUA + SUE = love”; „SUE nu uita, România e de mult a ta!”... ■ Duminică, acasă citeste tot [...]

La centru,  prin nord-vest (VIII)

La centru, prin nord-vest (VIII)

Februarie 2014

■ Mircea Dinescu, în Cațavencii (nr. 1/9-15 ianuarie 2013): „(...) în România nu doar viața, ci și moartea poate fi un kitsch”. De acord. Pompele funebre oricum rămân una din câștigătoarele crizei. Și nici nu au nevoie de nicio operație estetică. ■ Întreaga înțelepciune a omenirii, într-o pilulă. Ai băut pilula, gata, ești înțelept! Dacă nu cumva există și reacții adverse. Vrei să fii și frumos? De ce nu ar exista și o pastilă a frumuseții? Aici reacțiile adverse ar fi oricum inutile. Putem întreba despre pastila-minune în fel și chip. Ne întoarcem la singurătatea absolută, la Adam. La bucuria singurătății absolute. Aproape absolute. Un nou Adam și, pr citeste tot [...]

La centru,  prin nord-vest (VII)

La centru, prin nord-vest (VII)

Ianuarie 2014

■ Duminică în luptă cu lipsa... fumatului, senzația continuă de foame, efectele sâmbetelor pierdute... 40 de zile potopul, postul, încercarea... Liberul arbitru... Procedura de selecție a supraviețuitorilor: cine este cuminte și se roagă, și ascultă, și nu pune întrebări va trăi în rai... Prea simplistă procedură. Și prea multă moarte pentru atâta viață. Treceri succesive viață – moarte. Truismele amărăciunii. Amărăciunile pântecului. Acum văd un film danez (schimbări climatice, petrol, Groenlanda, politică, mass-media, interese, drame, crime) pentru a nu vedea doar filme americane. Chiar dacă ai impresia că mai toate filmele sunt americane... Imaginația, mai interesantă decât realitatea. E și acest film unul cu teroriști, cu terorism citeste tot [...]

La centru,  prin nord-vest (VI)

La centru, prin nord-vest (VI)

Noiembrie 2013

■ Singurătatea aproape de cer, departe de eter. „Cartea lui Enoh” pe diagonală la Joe F. Aproape de cer. Urmașii lui Noe, nu ai lui Set. Noe, un nou Adam. „Revolta îngerilor”. „Rebeliune”. Rebeli fără cauză. Jenantă povestea cu Dumnezeu căruia oamenii îi știu mai toate acțiunile. Un Dumnezeu familial și familiar vs. un Dumnezeu singuratic, însingurat, închis în tainele, văzute și mai ales nevăzute ale Universului. Cunoașterea – o iluzie? Păpușarul suprem. „Hohotele de râs ale Universului”. Absorbit de meciuri de fotbal, de handbal, de competiții omenești. Iluzia competiției. De ce nu vegetarea totală să fie etalonul mântuirii? Inexprimabilul, inactivitatea. Nu lenea. Probabil, lenea reprezintă încetarea totală a oricărui proces citeste tot [...]

„Caiete Silvane”. O poveste din cartierul de nord – vest

„Caiete Silvane”. O poveste din cartierul de nord – vest

Octombrie 2013

Revista „Caiete Silvane” s-a născut la o votcă, nu la o pălincă, aşa cum s-ar aştepta mulţi. Spre sfârşitul anilor 90 ai secolului şi mileniului trecut(e), în compania prietenilor Daniel Hoblea şi Cristian Contraş, într-un bar din Zalău, „La vagoane” (nu-i zicea aşa oficial, arăta aşa datorită, mai degrabă din cauza dispunerii mobilierului, ca într-un tren personal), silvanizam despre posibilitatea înfiinţării, pe lângă Centrul Culturii Tradiţionale, a unei publicaţii reprezentative şi pentru grupul de scriitori neafiliat la ceea ce atunci părea cultura oficială. Ne-am învârtit, preţ de mai multe votci, în jurul numelui revistei, ajungând şi după nefericitul experiment (pentru noi) al revistei „Limes” (parcă am avut o contribuţi citeste tot [...]

La centru,  prin nord-vest (V)

La centru, prin nord-vest (V)

Septembrie 2013

■ Trei „manifestări” într-o zi. Două exclusiv maghiare, una, şi, şi. Chinurile asumării unei funcţii publice. Oboseală, plictiseală, nervozitate reprimată. Nervozităţi amânate. Mă „frige” să scriu. Jurnalistic. Şi despre ce fac. Teorii, limbaj de lemn, stereotipii, public larg, cultură (ce înţelegem prin cultură?), tipuri de cultură, pentru cine scriem? Giorocuta. Aproape de un capăt imaginar. Ieri, la un concurs, un deputat a dat un premiu special, „o vioară profesională”. Să cânţi profesionist pe o sculă profesională. Dăruirea, ca şi rugăciunea, în linişte, în singurătate. Dincolo de moarte e foarte puţin probabil să fie zgomotul infect al unei lumi în putrefacţie. Hohotele de râs ale Universului. Ale facerii Universului. citeste tot [...]