Aboneaza-te la newsletter




Augustin Mocanu


Imaginea datinei colindatului  în texte poetice de colindat din zonele Sălajului şi Codrului

Imaginea datinei colindatului în texte poetice de colindat din zonele Sălajului şi Codrului

Decembrie 2020

Colindele despre colindat (n. 1-34)* înfăţişează în imagini adecvate un vast tablou al desfăşurării datinei colindatului, care, după tradiţie, are loc pe scena cea mare a satului, în ziua de Ajun şi în noaptea de dinaintea zilei de Crăciun. O atmosferă de sărbătoare deosebită cuprinde toată existenţa, căci aista praznic mare este Sărbătoarea cè aleasă de care se bucură toţi: Nu-l alegem pe cel gazdă/ Dintre cei fără de-o brazdă,/ Nici pe cel mic de cel mare -/ Azi la tăţi e sărbătoare (4). Aşa cred şi spun colindătorii, conştienţi că sărbătoarea Crăciunului ţine de tradiţie şi ea trebuie păstrată: Noi umblăm să colindăm,/ Obiceiu’ să-l păstrăm/ Pân-om fi-n lume români/ Cu-obiceiuri din bătrâni (5). Această ca citeste tot [...]

O zi de lucru

O zi de lucru

Iulie 2020

În ziua de Rusale, după liturghia închinată Pogorârii Sfântului Duh, popa şi toţi sătenii aflaţi în biserică ieşeau cu praporii la un izvor, în ţarină, să sfinţească holdele şi să se roage Bunului Dumnezeu să le ferească de toate primejdiile, ca bieţii oamini să le strângă în pace, să le ducă acasă cu bine, să le îmblătească şi să le vadă puse cum trebuie în lădoaie şi hămbare, ca să aibă din ce trăi anul ce vine.  În vremea care se scurge de la Rusale până la secerat, hotarul satului nostru, Boju din judeţul Cluj, îşi arată frumuseţi nebănuite care ies la lumină din munca oaminilor şi cu voia lui Dumnezeu. Atunci, dacă se nimereşte să fii undeva în vârful Şesului, te poţi crede în Rai. Cât vezi cu ochii, citeste tot [...]

Pomul mortului  (La înmormântare și în Joia Mare)

Pomul mortului (La înmormântare și în Joia Mare)

Mai 2020

În postul mare, în afară de jocurile cu mingea ale copiilor şi tineretului, latura distractivă şi zgomotoasă a vieţii era lăsată de-o parte şi pe primul loc trecea preocuparea pentru spiritualitatea existenţei umane. De la Sâmbăta Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron şi până la Sâmbăta lui Lazăr, în fiecare zi de sâmbătă se făcea pomenirea morţilor care s-au săvârşit în curgerea anului trecut. Pentru pomenire, familiile duceau la biserică prescuri şi lumânări.  După obiceiul locului, în satul Boju din judeţul Cluj, în Joia Mare avea loc sărbătoarea zilei morţilor. În cadrul acesteia, pentru fiecare decedat în cursul anului trecut se pregătea câte un pom – pomul mortului – asemenea celui făcut cu prilejul înmormântării. Pomur citeste tot [...]

Pentru  Daniel Hoblea

Pentru Daniel Hoblea

Aprilie 2020

Pentru Daniel Hoblea Doamne, dă-mi cuvinte bune, frumoase, bogate şi-ajută-mă  să fie luminate şi chiar sfinte, să mă pot adresa cugetat, curat şi luminat Omului Daniel. Ajută-mă, Doamne, permite-mi, Daniel, să-ţi spun: Frate, Omule! Om rotund, adevărat, cum Bunul Dumnezeu te-a vrut. De când Domnul te-a adus în lumina acestei lumi, pe care, noi, neştiutorii, o numim viaţă, o flacără ţi-a fost sufletul şi necontenit ai ars pe altarul cuvântului scris ca să spui Lumii în cuvinte tot ceea ce mintea şi simţirea ta au cuprins. În miezul acestei primăveri răsturnate, Dumnezeu t citeste tot [...]

Revista „Școala Noastră” şi folclorul (Zalău, aprilie 1924 – iunie 1940)

Revista „Școala Noastră” şi folclorul (Zalău, aprilie 1924 – iunie 1940)

Martie 2020

Periodicul sălăjean Şcoala Noastră. Revistă pedagogică-culturală. Organul oficial al Revizoratului şcolar, al Comitetului şcolar şi al Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Sălaj apare la Zalău din 15 aprilie 1924 până în iunie 1940. În septembrie, acelaşi an întunecat, trebuia să-şi continue apariţia, după pauza din lunile vacanţei de vară, dar Sălajul cade şi el pradă invaziei horthyste şi, ca urmare, orice activitate de cultură românească devine imposibilă. Primul volum Şcoala Noastră, anul I, Zalău, 15 aprilie 1924, nr. 1-2, se deschide cu articolul Programul nostru (Scrisoare către învăţători), al cărui fond se concentrează asupra sarcinilor ce reveneau şcolii primare, ca formă a învăţământului de obşte şi dăs citeste tot [...]

Colinde biblice și apocrife

Colinde biblice și apocrife

Decembrie 2019

Texte poetice din aria Sălaj – Codru Colindele – la fel ca basmele şi descântecele – sunt creaţii orale care aduc în faţa cititorului contemporan imaginea unei lumi străvechi, ale cărei rădăcini se află departe, în preistorie. De acolo, trecând prin luminile şi umbrele mileniilor, sunt aduse la noi credinţe, ritualuri, obiceiuri, naraţiuni şi personaje mitice, mentalităţi, atitudini şi trăiri omeneşti, viziuni ale acelor trăitori despre univers, timp şi spaţiu, despre om văzut în raport cu lumea reală şi cea ideală, cu existenţa de aici şi cea de dincolo. Lumea înfăţişată în poezia colindelor este un produs al imaginaţiei şi redă credinţa participanţilor la desfăşurarea datinii, de a-şi vedea împlinite dorinţe citeste tot [...]

Din vremea studenției

Din vremea studenției

Octombrie 2019

1. Tata, fie iertat, măi vere, avea o zicere tare adevărată despre viaţa omului. - Viaţa oricui, fie el cine-a fi, oricât de mare, oricât de mic, e totuna, că are numa’ două întâmplări ca lumea: naşterea şi moartea, celelalte-s mai nimic, fiindcă aţa vieţii cură între cele două şi... gata! Când eram student, uneori ieşeam singur sau cu vreun coleg, niciodată cu doi, de băteam străzile Clujului numai aşa ca să mă mişc, să-mi aerisesc bietul meu cap umplut de cărţi ca un tăbuieţ îndesat cu fărină de cucuruzi, stând să crape şi nu alta. Văzându-mă singur, târându-mi alene picioarele după mine şi holbându-mi ochii la tot ce-mi ieşea înainte, uşor ajungeam ţinta oricui voia să-i spun unde se află o stradă, să-i citeste tot [...]

Drumul spre școală   (Din zestrea memoriei)

Drumul spre școală (Din zestrea memoriei)

Iunie 2019

Din iunie până în august 1947 m-am pregătit să susţin examene de diferenţă pentru a mi se echivala clasele V-VII primare, făcute într-o şcoală sătească, cu clasele I-II de liceu. Am învăţat acasă sub îndrumarea doamnei învăţătoare Valeria Cristea, sprijinit de fiica mai mare a dânsei, domnişoara Viorica, elevă în cursul superior la Liceul „Maica Domnului” din Cluj. Ea m-a ajutat direct la franceză, obiect nestudiat în şcoala primară, la matematică unde aveam nevoie, fiindcă se cereau destule chestiuni necunoscute mie, şi mi-a împrumutat cărţi şi caiete de notiţe. După ce mă pregăteam singur trei-patru zile, mă duceam la domnişoara să mă verifice. În faţa vechii case parohiale, în care funcţiona şi şcoala sătească al că citeste tot [...]

Ion Taloș – 85

Ion Taloș – 85

Iunie 2019

În anii de după al Doilea Război Mondial, la Cluj, unde am învăţat vreme de un deceniu (1947-1957) ca normalist şi apoi ca student la filologie, am avut prilejul să intru în lumea tineretului studios. Atunci m-a ajutat norocul să-l cunosc pe Ion Taloş ca elev la şcoala normală şi ca student, coleg de an şi de cameră. Mă uitam la el cu un strop de invidie, dar îl şi admiram fără să i-o spun. Nici nu visam să ajung vreodată ca dânsul. Era un tânăr prezentabil, foarte activ, ordonat, harnic şi stăruitor, cu mare voinţă de a învăţa, pentru a dobândi o pregătire cât mai înaltă.  Seriozitatea, perseverenţa şi dorinţa de afirmare în domeniul cercetării, împreună cu simţul responsabilităţii şi cu îndrumările de specialitate of citeste tot [...]

O iarnă din copilărie

O iarnă din copilărie

Februarie 2019

Când era frig şi nu prea ieşeam afară, mama, până se fierbea fasolea ori altă mâncare pusă la foc pe cuptor, ne dădea de lucru să ne jucăm. Mie îmi făcea o ceteră cu arcuş din tuleu de cucuruz, pe care-l udam plimbându-mi limba de-a lungul lui să-l ung, ca „să zică” mai frumos; fratelui mai mic, lui Todor, îi întindea jos o bucată de ţol gros şi-i punea dinainte o grămadă de coceni de porumb să-şi clădească o casă faină ca a popii, da’ ieşea un amărât de coteţ care mereu se hâia, deoarece cocenii, rotunzi şi mai subţiri la un capăt, se durăiau la pământ şi Manole al nostru se supăra pe ei, îi ocăra şi-i bătea de-olaltă să se potolească, apoi zidea o biserică ţigănească, zicea el, da’ iară se năcăjea, căci nu citeste tot [...]

Grigorie M. Croitoru, octogenar

Grigorie M. Croitoru, octogenar

Ianuarie 2019

Profil de cărturar Colegul şi prietenul nostru de suflet şi de breaslă, distinsul profesor de limba şi literatura română, etnologul, scriitorul, membru al USR, dialectologul, pe scurt zis, cărturarul înzestrat cu o mulţime de vocaţii, Grigorie M. Croitoru a văzut lumina zilei la 1 februarie 1939 în satul Preoteşti, comuna Goruneşti, judeţul Vâlcea. Prin origine este, deci, fecior de la ţară care s-a format ca om şi intelectual de excepţie în condiţiile istorice de după al Doilea Război Mondial, când tineretul sătesc, val după val, a dat năvală către şcolile de la oraş pentru a-şi împlini aspiraţia de a duce o viaţă mai bună decât generaţiile de dinaintea războiului. Se înţelege că fiecare tânăr şi-a urmat calea lui, îns citeste tot [...]

Crăciunul interbelic  în cronicile rimate ale lui Mico-May

Crăciunul interbelic în cronicile rimate ale lui Mico-May

Decembrie 2017

Mico-May, pseudonim al lui M. Blumenfeld, a fost publicist, poet umoristico-satiric, autor de texte pentru spectacole de revistă. A desfăşurat o bogată activitate publicistică în ziarele interbelice din Buzău, localitatea sa natală, în alte diverse ziare şi în revista profesională Cuvântul Sanitarului, care a apărut la Buzău din iulie 1933 până în martie 1940. În acest organ de rang naţional a publicat cronici rimate, pe care noi le-am extras şi le-am adunat în volumul Mico-May álias M. Blumenfeld, Cronici rimate şi alte creaţii în versuri şi proză, Editura Star Tipp, Slobozia, 2017, 122 p. Cronicile lui Mico-May sunt reportaje literare scrise în versuri clasice cu ritm şi rimă, în care sunt surprinse o serie de aspecte ale vieţii clasei citeste tot [...]

Augustin Mocanu 85

Augustin Mocanu 85

Septembrie 2017

Poezie Din harul luminii,  atâta dor cât vorba putu să prindă, zburdând prin suflet ca pescăruşul flămând care scoate din mare, în flăcări de soare, numai umbra de foc a peştilor visaţi. Dacică Bătrânii daco-geţi aveau părul alb ca straiele lor, sugrumau lutul din dor şi credeau, ca păsările, numai în zbor. În vremuri de răstrişte, îşi puneau sufletele-n săgeţi, de fulgerau cerul cu ele şi înfrângeau neîndurarea Timpului, dobândind nemurirea. Doină Oare ce-i fi fost până n-ai avut  acest tainic rost? Poate, un zâmbet de fată sau o pleoapă mişcată ca aripa unui fluture fin.. citeste tot [...]

Trei proze scurte

Trei proze scurte

Iunie 2017

Cătană la Împăratul Văzând că sunt singur acasă, mă aşez pe un scăuneş lângă pat; mă uit prin casă de gândeşti că acuma sunt prima dată aici, că totul îmi pare tare frumos. În colţ, pe păretele de după masă, e „Bunicul”, adică un tablou vechi cu ramă lată de brad, aurită, care arată cum era soldatul Mokan Agoston din armata împăratului austro-ungar prin 1910. Mă apropii de masă, pun coatele pe ea şi-mi reazem faţa în pălmi să pot vedea mai bine. În mijlocul tabloului, stă în poziţie de drepţi un bărbat subţire, bine legat şi vânjos, având înfăţişarea pe care o are tata acuma, la treizeci de ani, în zilele de duminică după ce se pune la rând şi e gata să meargă la biserică: are părul castaniu, tăiat sc citeste tot [...]

O categorie de colinde deosebite – Cântece de colindat –

O categorie de colinde deosebite – Cântece de colindat –

Decembrie 2016

Colindele, la fel ca basmele şi descântecele, sunt creaţii orale care aduc în faţa noastră  imaginea unei lumi străvechi ale cărei rădăcini se află în preistorie. De acolo au ajuns la noi credinţe, ritualuri, obiceiuri, naraţiuni, personaje mitice precreştine, mentalităţi, atitudini şi trăiri omeneşti, viziuni ale acelor oameni despre Univers, Timp şi Spaţiu, despre Om, văzut în raport cu lumea reală şi cu cea ideală, cu existenţa cea de Aici şi cea de Dincolo. Lumea înfăţişată în poezia colindelor este un produs al imaginaţiei şi dezvăluie credinţa participanţilor la desfăşurarea datinii de a-şi vedea împlinite dorinţele spre care aspiră în perioada sărbătorilor de iarnă, 25 decembrie - 6 ianuarie, când întreaga exist citeste tot [...]

Iordan Datcu - Monografie despre Petru Ursache*

Iordan Datcu - Monografie despre Petru Ursache*

Iunie 2016

După cum ne comunică titlul, aici va fi vorba despre doi cercetători de primă mână ai culturii populare româneşti, în speţă, ai literaturii noastre populare. „...autor a peste 30 de cărţi, editor pentru zeci de volume, Iordan Datcu este unul dintre «cei mai însemnaţi cercetători contemporani ai literaturii populare româneşti, cel mai harnic şi mai priceput editor şi redactor de carte de folclor pe care l-a produs cultura noastră” [Iordan Datcu – 80, în Litere. Revistă lunară de cultură a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, Anul XIV, Nr. 6(159) – iunie 2013, p. 2]. Cartea domnului Iordan Datcu, pe care mă străduiesc să o prezint, o monografie sui generis, realizată în excelente condiţii tehnice, m-a uimit la întâia ved citeste tot [...]

Nelu, eu și fătuțele

Nelu, eu și fătuțele

Mai 2016

...Acuma, Nelule, dacă tu pofteşti, eu ce să spun? Că nu şi nu, deoarece aproape nimic nu-mi mai vine în minte. Da, chiar aşa e. Nu mi-a mai rămas mai nimic în memorie despre acele fătuţe de când noi eram copii şi umblam la şcoală. Şi pe unde nu mai umblam noi atunci!? Hă, hă! Mie îmi pare bine că tu, deşi te-ai dus demult de pe-aici, te ţii bojan şi-ţi baţi capu’ să-ţi aduci aminte de lumea de pe la noi... ...Însă chiar dacă am copilărit noi împreună şi am trecut laolaltă prin multe, nu uita că în mintea fiecăruia s-a închegat o altă vedere, alte chipuri şi alte icoane. Privitor la acele faine fătuţe, cum le zici tu, cu toate că eu mă ţineam tot pe lângă ele, în minte mi-a rămas foarte puţin. Când mă apropiam prea t citeste tot [...]

Flăcăul şi fata – iubiţi şi peţitori

Flăcăul şi fata – iubiţi şi peţitori

Decembrie 2015

Categoria colindelor Flăcăul şi fata - iubiţi şi peţitori (120-147) cuprinde piese care erau cântate cu adresă directă la fetele şi feciorii aflaţi în preajma căsătoriei. Atmosfera creată de poezia acestor colinde este una apropiată celei de basm, căci lumea visată şi dorită este adusă în cea reală. Ca toţi mirii şi miresele din poezia nunţii, fata şi feciorul din colinde sunt personaje minunate, având însuşiri deosebite. Flăcăul, voinicul, este neapărat fecior de împărat sau de crai ori cel puţin un domnuţ, băiat d citeste tot [...]

Augustin  Mocanu

Augustin Mocanu

Octombrie 2015

Pseudoterţine   1. zbor   copacul verde îşi flutură crengile în zborul spre cer     2. musca   lacomă musca linge cu spor balele şefilor soioşi     3. taur   bătrânul taur paşte iarbă de aur cu iz de juninci     4. vârcolaci   seara pe culme vârcolacii ca şerpii ling luna şi-o sug     5. geneză   în apa mării subt lumini de stele verzi naşte luna peşti     6 citeste tot [...]

Iordan Datcu

Iordan Datcu

August 2015

Ovidiu Bârlea: De la Ion Budai-Deleanu la Lucian Blaga. Ediţie îngrijită şi introducere de Iordan Datcu, RCR Editorial, Bucureşti, 2014, 214 pag.   Cercetător deosebit, dedicat vastului domeniu al creaţiei tradiţionale orale, mai ales folclorului literar, impresionând printr-o prezenţă promptă şi continuă vreme de peste cinci decenii, prin echilibrul, seriozitatea, calitatea şi ţinuta ştiinţifică a lucrărilor sale, recunoscut de timpuriu, apreciat şi premiat în mai multe rânduri, domnul dr. Iordan Datcu, la finele anului trecut, ne-a mai îmbogăţit cu o carte interesantă şi extrem de folositoare. Realizarea prezentei ediţii, prin care se creează posibilitatea cunoaşterii concepţiei savan citeste tot [...]

Două noi cărţi de Iordan Datcu

Două noi cărţi de Iordan Datcu

Noiembrie 2014

Personalitate prolifică de cercetător deosebit în câmpul vast al culturii populare orale, impresionând printr-o prezenţă promptă şi continuă vreme de cinci decenii, prin seriozitate şi prin calitatea şi ţinuta ştiinţifică a lucrărilor sale, recunoscut şi apreciat, premiat cu: Premiul Timotei Cipariu al Academiei Române (1987); Premiul „Ethnos” pe anul 1994 pentru întreaga activitate; Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria A, Literatură, conferit de Preşedinţia României (2009) şi cu multe altele, Iordan Datcu şi în anul acesta ne-a dăruit două cărţi interesante: I. JURNAL 1981-1989, RCR Editorial, Bucureşti, 2014, 310 pagini; II. ETNOLOGI BASARABENI, NORD-BUCOVIN citeste tot [...]

O mare carte întraurită Ion Taloş: Omul şi Leul

O mare carte întraurită Ion Taloş: Omul şi Leul

August 2014

Studiu de antropologie culturală Editura Academiei Române, Bucureşti, 2013, 644 pag.   Se pare că de data aceasta, inversând obişnuinţele, mă simt în drept să afirm de la început că oricine posedă o privire cuprinzătoare asupra studiilor de antropologie românească din ultimele trei-patru decenii poate accepta aprecierea noastră conform căreia, prin rezultatele concrete ale cercetărilor sale, Ion Taloş a ocupat şi deţine în continuare un loc de frunte între cercetătorii acestui domeniu. Nu demult, regretatul etnolog clujean, Ion Şeuleanu scria că Ion Taloş este... „etnologul de primă linie din ştiinţa românească a momentului”. (1) Un strălucit etnol citeste tot [...]

Ion Taloş - octogenar

Ion Taloş - octogenar

Iunie 2014

În Clujul anilor nu prea frumoşi, de după al doilea război mondial, unde am învăţat vreme de un deceniu, ca normalist (1947-1953) şi apoi ca student la filologie (1953-1957), am avut prilejul să intru în lumea tineretului studios. Atunci m-a ajutat norocul să-l cunosc pe Ion Taloş ca elev la şcoala normală şi ca student, coleg de an şi de cameră. Mă uitam la el cu un strop de invidie, dar îl şi admiram fără să i-o spun. Nici nu visam să ajung vreodată ca dânsul. Era un tânăr prezentabil, foarte activ, ordonat, harnic şi stăruitor, cu mare voinţă de a învăţa pentru a dobândi o pregătire cât mai înaltă.  Seriozitatea, perseverenţa şi dorinţa de afirmare în domeniul cer citeste tot [...]

Avioane

Avioane

Martie 2014

Aci, măi vere, Nelule, îmi vine în gând o noutate pentru vremea aia... Înainte de ultimul război, cătă 1937-1938, la Someşeni lângă Cluj, s-a ridicat un aeroport. În sat se ştia de el şi de asemenea sătenii ştiau că în apropiere de aeroport s-au construit nişte căzărmi unde se instruiau feciorii luaţi la aviaţie, un fel de armată nouă. Nu erau oamenii prea bucuroşi, fiindcă apăruse iz de război. Altu’? Nici n-o gătat lumea de plâns pe cei morţi, mutilaţi sau dispăruţi în ceea bătaie şi-amu se pregăteşte altă misărniţă pentru bieţii oamini?! Sătenii ştiau, de pildă, cât e ceasul când peste Boj trecea un aeroplan mare, adică o cursă obişnuită Bucureşti - Cl citeste tot [...]

Bomboane de Cluj

Bomboane de Cluj

Februarie 2014

Copil fiind şi mişcându-mă numai în mediul limitat al satului meu, când ascultam poveşti sau auzeam vorbindu-se despre oameni şi diferite întâmplări petrecute în alte locuri, cuvintele mă determinau prin puterea harului lor să percep de la distanţă şi să-mi reprezint în minte involuntar o seamă de aspecte ale vieţii evocate prin forţa magică a limbajului, chestiune inexplicabilă pentru mine atunci.  Când părinţii mei, mai ales mama, trebuia să plece în altă localitate - Cluj, Turda, Câmpia, Cojocna, Mociu etc - căci aveau de rezolvat câte ceva, eu şi ceilalţi fraţi ai mei ne închipuiam că acolo totul e bun, frumos şi curat şi, mai presus de orice, se află de toate citeste tot [...]

Proiecţia  colindatului în colinde

Proiecţia colindatului în colinde

Decembrie 2013

Există o însemnată categorie de colinde pe care unii cercetători le-au numit protocolare şi cărora alţii le-au zis colinde despre colindat. Ele înfăţişează în imagini adecvate vastul tablou al desfăşurării datinei colindatului, care, după tradiţie, are loc pe scena cea mare a satului în ziua de Ajun şi în noaptea de dinaintea zilei de Crăciun. O atmosferă de sărbătoare deosebită cuprinde toată existenţa, căci Crăciunul e Sărbătoarea cè aleasă de care se bucură toţi. De aceea: Nu-l alegem pe cel gazdă/ Dintre cei fără de-o brazdă,/ Nici pe cel mic de cel mare,/ Azi la tăţi e sărbătoare (4). Aşa cred şi spun colindătorii, conştienţi că sărbătoarea Crăciunului ţine de tradiţie şi ea trebuie păstrată: Noi umblăm să colindăm citeste tot [...]

Satul meu cel de demult. Vreme de război (II)

Satul meu cel de demult. Vreme de război (II)

Octombrie 2013

Ţara Tata, ţăran român din Ardeal, prea puţin umblat în lume, după ce a trecut dincolo de Nistru, a rămas descumpănit. A realizat că se află în altă lume. La noi, peisajul e total diferit. Toată Ţara e încreţită ca o pânză mare; oriunde te duci dai peste dealuri şi văi, tot dealuri şi văi. Dacă toamna, într-o amiază senină de octombrie, eşti sus pe Straja Popii, la Cigaştău, pe Ciolt, lângă Aiton, pe Straja Mare de la Hodăi ori numai La Făgădău în Deal, lângă Porodicu’, de-aici, din mijlocul Ţării Ardealului se vede până departe, neînchipuit de departe. Ca nişte enorme valuri de mare, de la picioarele noastre şi până la marginile orizontului se văd dealuri şi văi, dealuri şi văi, care, învăluite şi îmbrăţişate de lum citeste tot [...]

Satul meu cel de demult Vreme de război (I)

Satul meu cel de demult Vreme de război (I)

Iulie 2013

Graniţa ruşinii Ungurii au primit o parte din Ardeal; Hitler le-a dat numai atâta încât să nu-i facă nici mulţumiţi de tot, dar nici nemulţumiţi şi să-i poată ambiţiona şi menţine sub ascultare şi pe Horthy Miklos şi pe Ion Antonescu, aceşti dictatori militari, aliaţi în războiul cu ruşii, dar duşmani de moarte între ei, în acelaşi timp. Linia de demarcaţie, adică graniţa ruşinii, trecea undeva printre Cluj şi Feleac, cobora printr-o pădurice către păşunea Dezmirului apoi se îndrepta spre Cojocna, lăsând în România satele: Gheorgheni, Pata, cătunul Bodrog, Boj, Boj-Cătun, Straja Iuriului, Iuriu de Câmpie etc şi închizând în Ungaria aşezările: Dezmir, Cara, cătunul Morişti, Cojocna şi aşa mai departe până colo către Mociu citeste tot [...]

Satul meu  cel de demult

Satul meu cel de demult

Aprilie 2013

BABELE ARPĂDOAIE Cam de pe la vârsta de 4-5 ani, mama îmi punea în spate o străiţucă de lână ţesută în dungi negre, albe şi roşii, în mâna dreaptă îmi da o nuieluţă de alun să am cu ce mă apăra de gâştele şi curcile care păşteau laolaltă cu puii lor cei mulţi şi mici pe ţelina de lângă Fântâna Bunii. Pregătit de luptă, mergeam cu pas hotărât să văd dacă bunica a muls destul lapte ca să-mi poată umplea oiaga din straiţă şi să mă întorc degrabă acasă cu el să-i deie mâncare la Măriuţa aia mică din leagăn. Când ajungeam la fântână şi o luam oblu peste iarbă, gâscanii se apropiau, sâsâiau, îşi întindeau gâturile cele lungi să mă apuce cu ciocurile lor late de izmene ori să mă pişte de fluierele picioarel citeste tot [...]

Satul meu  cel de demult - frânturi de memorie -

Satul meu cel de demult - frânturi de memorie -

Februarie 2013

IARNĂ Se pare că undeva în străfundurile inconştientului puiului de om, fie acesta copil, fecioraş sau fecior, dăinuie cu mare stăruinţă pofta de necunoscut, de neobişnuit, care să-i satisfacă aspiraţia spre nou, eroism, aventură, uneori dându-i chiar puterea de a se sacrifica pentru idealuri nobile, dar neînţelese şi neacceptate de unii dintre oamenii maturi. Azi pentru mine e inexplicabilă dorinţa mea şi insistenţa continuă de a cunoaşte direct iarna şi manifestările ei, de mulţi considerate ca rele pentru toată lumea nu numai pentru copii. Mereu am vrut să ies afară ca să vad şi să simt iarna, în zadar mi se spunea că e frig şi mă pot îmbolnăvi. De când îmi amintesc, peisajul iernii m-a copleşit, stârnindu-mi trăiri nemaiîn citeste tot [...]

Satul meu cel de demult La colindat

Satul meu cel de demult La colindat

Decembrie 2012

Când eram mic de tot, îmi plăcea nespus de mult să aud şi să văd colindătorii la fereastă. Mă copleşea cântarea în sine, căci vorbele, deşi mă străduiam, nu le înţelegeam pe toate. Tata, în dorinţa lui de a ne face să luăm parte la sărbătoarea colindatului, ne cânta sau ne scanda versuri, care, plăcându-ne, erau uşor reţinute. El, ca să ne atragă, întotdeauna ne cânta versuri glumeţe: Colindă, colindă, Bagă iapa-n tindă, Şi-i dă fân să roadă Ş-o ţucă... su’ coadă! Noi cântam deodată cu el şi, când ne opream, râdeam cu gurile căscate până la urechi, cum se zice.Tata era mulţumit şi se bucura tare mult de veselia noastră. După ce râsul se mai stâmpăra, dumnealui venea cu alte versuri: Colindiţă cu codiţă H citeste tot [...]

Frânturi de  memorie

Frânturi de memorie

Octombrie 2012

Râpa Şipoţelului Ca şi cum ar fi lucrat puterile unui făcut, satul nostru, Boju, şi-a aşezat vatra în jurul unei râpe, cel mai rău şi mai prăpăstios loc din toată întinderea hotarului acestei aşezări. Către mijlocul localităţii, se vede o ridicătură de teren drept deasupra, unde se află biserica şi, nu deaparte, şcoala. Printre cele două clădiri, cam la aceeaşi depărtare de fiecare, curge firul de apă al unui părăuaş liniştit, care nici nu bănuieşte, săracul, că numai la o zvârlitură bună de piatră îi este dat să se rostogolească peste bolovani, frângându-se, făcând spume şi urlând cu o furie pe care n-a cunoscut-o încă în scurta lui călătorie. Peste câteva clipe, zburdalnica săritură se sfârşeşte şi el, zdrobit de t citeste tot [...]

Teodor Groza: MONOGRAFIA satului Sânpetru Almaşului, comuna Hida, judeţul Sălaj  Editura Fundaţiei ALFA, Cluj, 2011, 198 pp.

Teodor Groza: MONOGRAFIA satului Sânpetru Almaşului, comuna Hida, judeţul Sălaj Editura Fundaţiei ALFA, Cluj, 2011, 198 pp.

Mai 2012

Întotdeauna, când mă bate norocul să am sub priviri o scriere care îmi aduce aminte, prin aspecte de conţinut şi prin atitudine, de vremea cea luminoasă a studiilor făcute la Cluj în deceniul 1947-1957, în mine se stârneşte din nou curiozitatea şi interesul de a citi şi cunoaşte, pe care, câteodată, le credeam coborâte în somnul de veci. Nu demult, învăţătorul Teodor Groza, colegul meu de la fosta Şcoală Pedagogică de Băieţi din Cluj, anii 1948-1953, a publicat monografia satului în care a trăit şi a muncit o viaţă de om, carte din care mi-a dăruit un exemplar. Lucrarea se deschide cu Prefaţă, text de întinderea unei singure pagini(7), sub semnătura lui Ştefan Melancu. Ca să evidenţieze însemnătate unei astfel de cărţi, prefaţatorul citeste tot [...]

Paştile copilăriei

Paştile copilăriei

Aprilie 2012

- simplă evocare - După lungul şir al marilor sărbători de la răscrucea anilor: Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza, vreme de vreo două luni, în lumea satului patriarhal, preocuparea principală a tuturor membrilor comunităţii se îndrepta către nunţile şi logodnele care umpleau perioada câşlegilor de iarnă. Odată cu intrarea în Postul Sfintelor Paşti, eveniment calendaristic care se petrecea mereu cam pe la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie, preocupările spirituale şi gospodăreşti destinate întâmpinării marii Sărbători a Învierii Domnului treceau pe primul loc, fiind sporite şi de prefacerile importante petrecute în sânul naturii datorită sosirii şi înstăpânirii primăverii. Primul eveniment deosebit al etapei era lăsat citeste tot [...]

Emil Trif - învăţământul sălăjean în curgerea timpului

Emil Trif - învăţământul sălăjean în curgerea timpului

Martie 2012

Poate că Destinul a hotărât ca multe elemente de ordin social şi cultural ale vieţii mele să fie foarte apropiate de ale prof. Emil Trif. Ambii provenim din lumea satului clujean - el din zona păduroasă de sub Munţii Apuseni, având înainte luptători de-ai lui Avram Iancu, eu din întinsa Câmpie a Transilvaniei, pe care moţii o numeau ţară: A plecat moţul la ţară, zice un cântec de-al lor. Ne cunoaştem de prin 1948. Am fost colegi la vestita Şcoala Pedagogică de Băieţi din Cluj, unde ne-au învăţat şi sălajenii: Augustin Balint şi Marius Cuteanu; am fost împreună studenţi la Facultatea de Filologie de la Universitatea Victor Babeş din acelaşi mare centru cultural al ţării. Am devenit profesori apoi, din 1957, eu şi, din 1958, el, citeste tot [...]

Grigorie M. Croitoru, autor dramatic

Grigorie M. Croitoru, autor dramatic

Februarie 2012

Grigorie M. Croitoru s-a făcut cunoscut publicului mai întâi ca un veritabil etnolog, care în scurtă vreme a fost dublat de un prozator curajos, ieşind în lume cu romanul Bătut de vânturi şi de ploi (Ed. Limes, 2009) şi cu o serie de trei basme leg-ate între ele prin: acelaşi erou prin-cipal, continuitatea întâmplărilor narate, atmosfera de optimism ca în poveştile populare cu Făt-Frumos şi unitatea stilistică a scriiturii. Este vorba de: Copil Afat, Copil Afat şi Frumoasa Frumoaselor şi Copil Af-lat şi Tărâmul Fericirii, toate aceste cărţi apărând la Editura Caiete Sil-vane, în 2010. În 2011, cu volumul La judecate sfnţilor - teatru - autorul încearcă o nouă pistă de lansare în câmpul creaţiei literare. Cartea se deschide cu În loc de citeste tot [...]

IORDAN  DATCU, Pagini de istorie literară

IORDAN DATCU, Pagini de istorie literară

Ianuarie 2012

Deosebit de prolific, Iordan Datcu, după ce, înainte cu un an, ne bucura publicând Miscellanea ethnologica, o mare colecţie de cronici şi articole de etnologie, însumând peste 570 de pagini, recent iese în lume cu Pagini de istorie literară ( RCR Editorial, Bucureşti, 2011, 560 p.), volum la fel de masiv, dedicat literaturii culte în slujba căreia a lucrat cu credinţă, statornicie şi seriozitate vreme de peste 50 de ani, cu începere din 1956, când debutează în Tânărul scriitor. Materialele care alcătuiesc volumul de cronici, articole şi recenzii apar în diferite periodice din oraşe importante ale ţării, de prin 1964 până azi: Gazeta literară, Orizont, Steaua, România literară, Literatorul, Transilvania, Adevărul literar şi artistic, Luceafă citeste tot [...]

Repertoriul de colinde din zonele Sălajului şi Codrului

Repertoriul de colinde din zonele Sălajului şi Codrului

Decembrie 2011

Colindele, ca basmele şi descântecele, sunt creaţii orale care aduc în faţa cititorului imaginea unei lumi străvechi ale cărei rădăcini se află departe în preistorie. De acolo, trecând prin luminile şi umbrele mileniilor, aduc la noi credinţe, ritualuri, obiceiuri, naraţiuni şi personaje mitice, mentalităţi, atitudini şi trăiri omeneşti, viziuni ale acelor trăitori despre Univers, Timp şi Spaţiu, despre Om văzut în raport cu lumea reală şi cea ideală, cu existenţa de Aici şi cea de Dincolo. Lumea înfăţişată în poezia colindelor este un produs al imaginaţiei şi redă credinţa participanţilor la desfăşurarea datinei, de a-şi vedea împlinite dorinţele spre care aspiră în perioada propice a sărbătorilor de iarnă - 25 dec. - 6 citeste tot [...]

Despre colindat şi colinde

Despre colindat şi colinde

Decembrie 2010

- texte de autori romani consacraţi - Calendar antecreştin şi creştin "Ciclul creştin al sărbătorilor de iarnă se bazează, fără indoială, pe calendarul păgan din ultimele secole ale antichităţii tarzii. Inlocuirea ciclului păgan de sărbători prin cel creştin nu a constituit insă un moment de ruptură. Sub acest raport este semnificativ faptul că in ceea ce priveşte data sărbătorilor creştine de iarnă, biserica s-a arătat ezitantă multă vreme. Fixat la inceputul erei creştine pe 6 ianuarie, Crăciunul a fost mutat in secolul IV la 25 decembrie, dată care coincidea cu Dies Natalis Solis invicti. Crăciunu citeste tot [...]

Miscellanea ethnologica

Miscellanea ethnologica

Noiembrie 2010

de Iordan Datcu Bucuresti, SAECULUM I. O., 2010, 599 p. Autorul deschide masiva lui carte cu Argument, la inceputul caruia declara: M-am straduit sa fiu, din 1966 incoace, cronicar al cartii de etnografie si folclor. Apoi noteaza: N-am fost si nu sunt, fireste, singurul care si-a asumat acest demers.Dupa ce enumera o serie de nume de cronicari: Adrian Fochi, Ion Talos, Ion Cuceu, Ion Seuleanu, Nicolae Constantinescu, Petru Ursache, Otilia Hedesan etc, precizeaza ca toti au exercitat acelasi oficiu, evident, fiecare in maniera proprie si cu accent pe una sau alta din disciplinele etnologiei. Materialul volumului este structurat in doua sectiuni : I. Cronici. Articole, 156 de piese (pp.7-442) si II. Revelatia documentelor, 20 de texte (pp.443-576). Despre aceasta problema citeste tot [...]

Frumuseţi ale liricii populare locale

Frumuseţi ale liricii populare locale

August 2010

- Notă - Preocupările mele in domeniul folclorului s-au indreptat aproape numai spre aria Sălaj - Codru. In primăvara acestui an sucit, am recitit cu emoţie un insemnat număr de creaţii lirice originare din spaţiul amintit. Suprasaturat de lectură şi cam tocit de vreme, am inceput lucrul cu puţină poftă, de entuziasm neputand fi vorba. Nu tarziu, am simţit că mă inviorez ca şi cum aş fi fost supus unui tratament cu ierburi dătătoare de energiii magice binefăcătoare. Se poate că poezia citită şi recitită mi-a pătruns in suflet mai viguros şi mai profund ca niciodată. De aceea mi-am intărit convingerea că liric citeste tot [...]

Ion Talos, omagiat la 75 de ani

Ion Talos, omagiat la 75 de ani

August 2010

Spre bucuria si placerea noastra, si nu numai, finele anului 2009 ne-a oferit ca dar masiva lucrare Romania Occidentalis - Romania Orientalis. Volum omagial dedicat Prof. univ. dr. Ion Talos, editat de Alina Branda, Ion Cuceu, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009, 704 pag. Cartea se deschide luminos cu un excelent portret foto, de o rara eleganta, care ni-l aduce sub priviri pe Ion Talos cel de azi, lasandu-l undeva in penumbra pe cel din vremea adolescentei si tineretii, staruind si acuma in memoria noastra. Titlul sugereaza largul spatiu cultural in care se manifesta creatia stiintifica a savantului si prestigiul international de care se bucura. Desi prin organizarea tehnica a lucrarii nu se evidentiaza, totusi noi consideram ca, dup citeste tot [...]

Stramtorile de la Benesat - Ticau

Stramtorile de la Benesat - Ticau

Iunie 2010

- reportaj - Intotdeauna cand ma apropii de Benesat, o neliniste se napusteste asupra mea, imi produce emotii si ma descumpaneste. Nu stiu niciodata spre ce sa-mi indrept mai degraba gandul si sufletul ca sa ma aflu de partea adevarului si sa fiu cat se poate de drept: spre acea sculptura batrana si rar observata care arata puterea vreunui localnic de a-si vedea visul in palme si a-l modela in piatra, dandu-i forme colturoase pe care vremea, vantul si ploaia le-au slefuit si rotunjit? Spre satul intreg ca spatiu al unei darze statornicii, asezat temeinic pentru a rezista unor mari incruntari ale naturii, exprimand nu atat obiecte, cat mai ales tarie in sufletele oamenilor? Sau spre Somesul, care naste in mine teama si admiratie deopotriva. Sa le cuprind citeste tot [...]

Despre formule ale oralitatii in colinde

Despre formule ale oralitatii in colinde

Aprilie 2010

- observatii pe texte din aria Salaj - Codru - O particularitate esentiala a creatiei populare orale o constituie existenta unor "clisee, formule inchegate, reproduse la locul potrivit". 1, p. 21). Acelasi autor afirma ca " opera folclorica se vadeste a fi in genere o imbinare dialectica intre formulele puse la indemana interpretului de traditia orala sub forma unor prefabricate artistice si restul structurii, izvodita pentru a oglindi tema particulara." (Ibidem). Formula este o expresie relativ invariabila a unui continut artistic, idee, imagine etc, pe care interpretul o poate utiliza ori de cate ori crede ca se potriveste cu ceea ce el intentioneaza sa comunice.Toate genurile creatiei folclorice beneficiaza de avantajele acestui procedeu, dar nu in mo citeste tot [...]

Focul purificator de primavara

Focul purificator de primavara

Martie 2010

Obiceiul pe care il prezentam a fost adus in Nadis din Tara Chioarului, azi judetul Maramures, de catre preotul dr. Vasile Campeanu, prin anul 1930. De atunci practicarea lui are loc in fiecare an fara intrerupere. Chiar in timpul ocupatiei horthyste din anii 1940-1944 si in perioada regimului comunist, 1947-1989, manifestarea n-a putut sa fie oprita de nimeni. La desfasurarea acestui obicei magico-ritual cu profund caracter religios participa intreg satul si latureni din imprejurimi, inclusiv maghiari romano-catolici si reformati din Cehu Silvaniei, care sunt atrasi, probabil, de caracterul iesit din comun si spectaculos al manifestarii. Pregatirea acestei serbari neobisnuite in zona are loc in Saptamana Mare. Mai intai se aduna materialele necesare pentru un foc mare citeste tot [...]

Ziceri populare orale

Ziceri populare orale

Ianuarie 2010

Termenul zicere, ziceri are intelesul de expresie populara care cuprinde, intr-o forma concentrata, adesea metaforica sau eliptica, ritmica sau rimata, o invatatura, un sfat, o experianta de viata, o constatare de ordin general, filozofic, un principiu etic, o norma de conduita etc. Aproximativ cu acelasi sens sunt utilizate si cuvintele: aforism, maxima, parimie, proverb, seninta, vorba batraneasca, zicala, zicatoare, zicatura. Valoarea zicerilor, constand in continutul comunicat si in arta exprimarii lui prin mijloace potrivite, se releva deplin in contextele in care se intrebuinteaza. Intreaga opera a lui Ion Creanga este un model clasic in aceasta privinta, adevar care nu mai trebuie demonstrat. Aceasta nu insemneaza ca prezentarea separata, izolata de context a acestor citeste tot [...]

Despre lirica populara a instrainarii

Despre lirica populara a instrainarii

Octombrie 2009

- note fugare pe marginea unor texte- (Continuare din nr. trecut) Orfanii de mama fac parte din categoria instrainatilor singuri pe lume. Copilu planje si tace, C-are cine sa-l impace, Da pa mine n-are cine, Ca sant strainel pa lume. Strainel ca pasarea, Mila de la nimenea. Mila care u-am avut A dus-o mama-n pamant. ( 7, n. 464) Tata, de exista sau nu, pe el copiii nu se pot bizui, deoarece nu are sentimentul dragostei si al grijei de ei. - Maica, de cand ai murit, Tata s-o casatorit. De-ar hi o mama cat de re, Tat copiii-s langa ie, Da un tata cat de bun, Tat lasa-si copiii-n drum. ( 7, n. 464) Saracii plecati in straini sunt supusi multor privatiuni. Poate ca dintre toate cea mai dura consta in suprimarea libertatii de a se exprma prin can citeste tot [...]

Despre lirica populara a instrainarii

Despre lirica populara a instrainarii

Septembrie 2009

- note fugare pe marginea unor texte- Prin tot ceea ce are ea specific: fondul tematico-motivic, universul imagistic, procedee de compozitie si constructie a imaginilor, sistemul de versificatie, relatia libera dintre melodie si text, functia sociala de a sluji omul din interior (caci literatura orala nu este o simpla oglinda a vietii, ci o parte a acesteia), lirica populara romaneasca se integreaza perfect in ansamblul creatiei noastre folclorice in care, ca intr-o vasta enciclopedie orala, se adapostesc impreuna: calendarul cu obiceiurile, creatiile muzical-literare si sarbatorile care tin de el, stiinta populara, credinta crestina alaturi de care pot persista elemente ale unor credinte populare stravechi, anterioare crestinismului, morala, artele, tehnica traditionala, cu citeste tot [...]

Povestea porcului intr-un sat din Campia Transilvaniei

Povestea porcului intr-un sat din Campia Transilvaniei

Decembrie 2008

(insemnare a unui trecator prin vreme) In vremea copilariei si adolescentei mele, prin anii 1938-1955, in satul Boj (oficial Boju), com. Cojocna, jud. Cluj, situat geografic in marginea de nord-vest a Campiei Transilvaniei, cam la jumatatea distantei dintre Cluj si Campia Turzii, cresterea porcilor detinea un loc important in preocuparile satenilor. Si aici, ca peste tot la romani, cresterea acestor animale a fost si este o ocupatie straveche. Limba romana a mostenit cuvantul porc din latina si i-a creat o numeroasa familie formata din peste treizeci de termeni cu sensuri specializate 1. Pe la mijlocul secolului trecut, in Boj se cresteau aproape numai doua rase de porci: Mangalita, rasa foarte buna pentru grasime si slanina, si Bazna, buna pentru de toate. De fapt acestea citeste tot [...]

Un veritabil manual

Un veritabil manual

Octombrie 2008

* Grigorie M. Croitoru, Maria V. Croitoru: Din folclorul copiilor si tinerilor din Alunis, Editura Caiete Silvane, Zalau, 2008, 332 p. Creatia populara orala din teritoriul de azi al Salajului si din zona Codrului s-a bucurat destul de tarziu de interesul folcloristilor fata de cunoscutele zone vecine: Bihor, Oas, Chioar si Lapus. Primii cercetatori au fost si aici, in mod firesc, modestii intelectuali ai satelor, preotii si invatatorii. Inceputul a avut loc catre sfarsitul secolului al XIX-lea, cand in presa romaneasca din Transilvania , creatia populara, in primul rand folclorul literar, s-a bucurat de o pretuire deosebita, determinata de motivatii de natura stiintifica, literara, social-politica si, nu in ultimul rand, patriotica. Indreptarea atentiei noastre catre presa citeste tot [...]

Horea lui Valean

Horea lui Valean

Octombrie 2007

- insemnari pe marginea unei variante deosebite - Creatia epica Horea lui Valean este o balada familiala. Al.I. Amzulescu o incadreaza, dupa tema, in capitolul VII. INDRAGOSTITII -94(241) Valean - din lucrarea Balada familiala ,1983, si o insoteste de urmatorul rezumat tematic: Neascultand de sfatul mamei, Valean (Velinas, Olinas, Ghitisor etc) porneste, ca si altadata, in voia aventurilor lui de dragoste. Mandrele ii tin calea in ulita, il imbie sa intre in casa, unde-i ofera, cu prefacuta dragoste, mancare sau bautura, si il otravesc. I dus la groapa in vaietele jalnice ale mamei care-1 dojeneste pentru neascultare."(p.52). Din izvoare scrise am aflat ca de pe teritoriul de azi al loma-niei s-au cules 244 de variante ale acestui subiect, care inregistreaza, astfel, una di citeste tot [...]

Note de lectură (2)

Note de lectură (2)

Iulie 2007

Petrea Bradului Chinuit de faptul că drăguţa lui cea frumoasă, cu chip de icoană, in timpul cat el a fost plecat la cătănie, s-a măritat cu altul chiar in vecini, de o vede şi o aude mereu, feciorul ajunge seara acasă foarte supărat. Mamă-sa, care inţelege intamplarea in felul ei, ii dă curaj şi-l indeamnă să iasă in lume, că sunt fete destule şi-şi poate alege una de frunte: Taci, dragă, nu lăcrăma!/ Satu-i mare, fete-s multe. / Alege-ţi una de frunte! (Text n. 68, Bulgari, SJ, 1970). Dar tanărul simte şi gandeşte altfel, căci pentru el există o singură fată: Maică, măiculiţa mea!/ Ceru-i mandru # citeste tot [...]

Note de lectura (I)

Note de lectura (I)

Iunie 2007

Am sub priviri manuscrisul cartii Epica populara in versuri. Balade si colinde-balade din zonele Codrului si Salajului, volum semnat de etnologul maramuresan Pamfil Biltiu impreuna cu subsemnatul, lucrare aflata sub tipar la Editura Ethnologica din Baia Mare. Ea contine 340 de cantece poetice povestioare si este structurata in trei sectiuni: Balade familiale (210 texte), Cantece epice eroice (16 texte) si Colinde-balade (114 texte), productiuni folclorice culese in ultimii 120 de ani din intinsa arie care include intreaga zona folclorica a Codrului, divizata administrativ intre judetele Maramures, Satu Mare si Salaj, si tot judetul Salaj de astazi. Notele de lectura pe care le propun spre publicare sunt niste insemnari personale. Ele nu intentioneaza sa fie o prezentare a cartii citeste tot [...]

O carte exceptionala

O carte exceptionala

Martie 2007

Iordan Datcu Dictionarul etnologilor romani: Autori. Publicatii periodice. Institutii. Mari colectii. Bibliografii. Cronologie. Editia a III-a, revazuta si mult adaugita, Editura SAECULUM I.O., Bucuresti, 2006, 984 p. In noiembrie anul trecut a iesit de sub tipar aceasta monumentala opera inchinata culturii populare spirituale a romanilor, eveniment de importanta istorica pentru dezvoltarea ulterioara a tuturor ramurilor etnologiei. Cunoscator al tuturor aspectelor din domeniul in discutie, Iordan Datcu a dedicat lucrarii de fata peste treizeci de ani de munca staruitoare, din 1970 pana astazi. Prima editie, formata din doua volume: Dictionarul folcloristilor. Folclorul literar romanesc, cu o prefata de Ovidiu Birlea, realizata in colaborare cu Sabina Cornelia Stroe citeste tot [...]