Aboneaza-te la newsletter




Marin Pop


Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni (III)

Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni (III)

Octombrie 2021

Cel de-al treilea deceniu din activitatea Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni debutează cu adunarea generală anuală de la Curitău (Sălăjeni), care a avut loc în data de 2 iulie 1892, anul Memorandumului. Sfârșindu-se mandatul biroului și comitetului de conducere al reuniunii, s-a trecut la alegerea noului birou. Vicarul Silvaniei, Alimpiu Barboloviciu, a fost reales în funcția de președinte, secretar Ioan Hendea, notar Ioan Sălăgian, casier Ioan Oiegar, controlor George Prodan și avocat Ioan Nichita. Fostul vicepreședinte al reuniunii, Gavril Trifu, fiind numit de către autorități ca profesor la preparandia de stat din Tereziopol (Szabadka), a fost nevoit să renunțe la funcție, în locul său fiind ales Vasile Oltean, învățător în Pericei citeste tot [...]

Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni (II)

Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni (II)

Septembrie 2021

Continuăm serialul nostru dedicat activității prodigioase a învățătorilor români sălăjeni, cu cel de-al doilea deceniu, respectiv perioada 1882-1891, la sfârșitul căreia se pensionează vicepreședintele reuniunii, profesorul Gavril Trifu, cel care a condus de fapt agendele reuniunii, vicarul Silvaniei având mai mult un rol onorific. Cel de-al doilea deceniu din activitatea Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni debutează cu ședința Comitetului Central al reuniunii, care s-a ținut la data de 25 mai 1882, la sediu, în Șimleu Silvaniei. Au fost prezenți vicarul foraneu al Silvaniei, Alimpiu Barboloviciu, președintele reuniunii, Gavril Trifu – vicepreședinte, Ioan Hendea – secretar primar, Ioan Cosma, Ioan Oiegaru, Nichita Liscan, Ioan Mâ citeste tot [...]

Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni (I)

Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni (I)

August 2021

În luna septembrie 2021 se împlinesc 150 de ani de la constituirea oficială a asociației învățătorilor români sălăjeni, care a purtat denumirea de Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni, iar după Marea Unire s-a numit Asociația Învățătorilor Sălăjeni. Cu această ocazie, ne propunem să evidențiem câteva aspecte din prodigioasa activitate a dascălilor sălăjeni. Adunări ale învăţătorilor sălăjeni au avut loc şi înainte de anul 1870, dar ele nu aveau un statut oficial. Având ca bază legea din anul 1868, care reglementa învățământul poporal din întreg Imperiul austro-ungar, a început și în comitatele transilvănene o mișcare febrilă a învățătorilor, cu scopul de a înființa reuniuni învățătorești. Astfel că, l citeste tot [...]

Monumentul Eroilor din Zalău (1925)

Monumentul Eroilor din Zalău (1925)

Iulie 2021

Prima mare conflagrație mondială a însemnat multă jertfă și suferință, lăsând în urmă pierderi materiale uriașe, dar și foarte mulți copii orfani și văduve, care erau lăsați, de multe ori, în voia sorții, fără nici un venit. Pentru a cinsti memoria celor care s-au jertfit pentru țara lor, la scurt timp după încheierea conflagrației a apărut lăudabila inițiativă de a înființa o asociație, care să se ocupe cu îngrijirea mormintelor eroilor, ridicarea unor monumente de for public etc. Astfel, la 12 septembrie 1919, ministrul de Război, general Corp de Armată Artur Văitoianu înainta regelui Ferdinand I al României un raport despre inițiativa înființării Societății „Mormintele Eroilor Căzuți în Război”. El sublinia că un citeste tot [...]

Personalități interbelice care au vizitat Zalăul

Personalități interbelice care au vizitat Zalăul

Iulie 2021

După Marea Unire, în perioada interbelică, Zalăul a fost vizitat de personalități de prim rang ale culturii și politicii românești, precum Nicolae Iorga, Constantin Daicoviciu, generalul Traian Moșoiu, Ion Mihalache, Monseniorul Andrei Cassulo etc. Cu această ocazie, au susținut diferite conferințe, pe teme culturale, religioase sau politice, în special în Sala Teatrului orășenesc, așa cum i se spunea la momentul respectiv sălii Transilvania. Una dintre marile reforme ale statului român, promisă de regele Ferdinand I al României încă din timpul războiului a fost reforma agrară, cea mai radicală din Europa, la momentul respectiv, adoptată acum o sută de ani, în 1921. Venind la putere, în ianuarie 1922, guvernul liberal a inițiat, în citeste tot [...]

Evoluția socială și demografică a Șimleului (II)

Evoluția socială și demografică a Șimleului (II)

Iunie 2021

Continuăm studiul nostru dedicat evoluției demografice a orașului Șimleu Silvaniei, cu perioada de după Marea Unire, până în zilele noastre. Conform recensământului din anul 1920, populația orașului Șimleu Silvaniei era de 6.926 locuitori, din care 1.792 români, 3.441 maghiari, 38 germani și 1.580 evrei1, restul, probabil, populație de etnie rromă. Se observă o creștere relativ scăzută față de perioadele precedente, dar trebuie ținut cont și de perioada Primului Război Mondial (1914-1918), care a însemnat pierderi de vieți omenești, natalitate scăzută, mortalitate foarte mare, în special cea infantilă foarte mare, boli, mizerie, sărăcie etc. Informații mult mai vaste despre mișcarea populației orașului găsim pentru anii 1925- citeste tot [...]

Preocupări muzeale sălăjene în prima jumătate a secolului XX

Preocupări muzeale sălăjene în prima jumătate a secolului XX

Mai 2021

Până la înființarea Muzeului Județean de Istorie și Artă-Zalău, la 15 mai 1951 (la vremea respectivă muzeu raional, iar din 1968 muzeu județean), au existat numeroase inițiative și preocupări de a realiza un muzeu, sub diferite forme, începând cu expozițiile organizate cu diferite ocazii, muzee ale asociațiilor culturale sălăjene, din donațiile colecționarilor particulari, până la muzeele școlare, realizate de către dascălii sălăjeni. Un loc deosebit în cadrul acestor inițiative a revenit asociațiilor culturale sălăjene, precum despărțământul sălăjean al Astrei, Reuniunea Femeilor Române Sălăjene, Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni etc. La început de secol XX, în cadrul adunării generale a Reuniunii Femeilor Român citeste tot [...]

Evoluția socio-demografică  a orașului Șimleu Silvaniei (I)

Evoluția socio-demografică a orașului Șimleu Silvaniei (I)

Aprilie 2021

Continuăm serialul nostru dedicat orașului Șimleu Silvaniei, la împlinirea celor 770 ani de la prima atestare documentară, cu evoluția socio-demografică a orașului, începând cu secolul al XVI-lea, până în zilele noastre. Orașul Șimleu Silvaniei a fost atestat în anul 1251 sub denumirea de Vathasomlyova. De-a lungul timpului a purtat următoarele denumiri: Wathasomlyowa – 1258; Sunlow – 1319; Somlo, Somlyo – 1341; în anul 1429 devine târg și este cunoscut sub denumirea de opidum Somllyo; Somlio – 1530; Somylo – 1553; Somlio – 1585; Simyló – 1850; Szilágy-Somlyó, Șimleu – 18541.  Primele date referitoare la popu citeste tot [...]

Păstorul sufletesc (II)

Păstorul sufletesc (II)

Martie 2021

Continuăm studiul dedicat periodicului de predici și știință pastorală, Păstorul sufletesc, cu cea de a doua serie, respectiv anii 1928-1931. Așa cum subliniam la finalul studiului precedent, Păstorul sufletesc și-a sistat apariția odată cu începerea războiului, în luna august 1914. Revista reapare după o lungă perioadă de timp, la 1 ianuarie 1928, tot la Șimleu Silvaniei, având un comitet de redacție format din vicarul Silvaniei, Emil Bran – director, Alimpiu Coste – redactor-responsabil, Augustin Moldovan – administrator, Emil Ostate, Laurențiu Bran, Ioan Rusu, A. Taloș, Vasile Moody și A. Dragoș – membri. Era tipărit la Institutul de Arte Grafice și de Editură „Măgureana” din Șimleu Silvaniei. Sediul administrației și redac citeste tot [...]

Lupta lui Maniu împotriva dezmembrării României

Lupta lui Maniu împotriva dezmembrării României

Februarie 2021

Vara anului 1940 a fost cea mai neagră din istoria României, când am pierdut, prin acceptarea unor cedări teritoriale succesive, Basarabia și nordul Bucovinei, ocupate de către URSS în urma ultimatului din 26/27 iunie, nordul Ardealului cedat în urma Dictatului de la Viena din 30 august și Cadrilaterul, cedat Bulgariei la 7 septembrie.   Marele om politic sălăjean Iuliu Maniu s-a poziționat cu hotărâre împotriva acestor cedări teritoriale, însă regele Carol al II-lea și guvernul său au fost de acord, ceea ce a dus, în final, la pierderea tronului, așa cum îl avertizase Iuliu Maniu încă din momentul instaurării regimului personal autoritar, la 10 februarie 1938. În calitatea sa de fost președinte al Consiliului Dirigent, organul executiv prov citeste tot [...]

Din istoricul presei șimleuane

Din istoricul presei șimleuane

Ianuarie 2021

„Păstorul Sufletesc” - Periodic  de predici și știință pastorală (I) În anul 2021 se împlinesc 770 de ani de atestare documentară a orașului Șimleu Silvaniei, context în care ne propunem să elaborăm o serie de studii legate de bogata istorie a orașului de la poalele Măgurii Silvaniei. Serialul nostru debutează în prezentul număr al revistei, cu istoricul periodicului „Păstorul Sufletesc”. Inițiativa elaborării și tipăririi unui periodic de predici și de știință pastorală în cadrul Vicariatului Greco-Catolic al Silvaniei aparține preoților sălăjeni Alimpiu Coste, Ioan Budișan și Avram Dragoș. Ea a fost pusă în practică la începutul anului 1906, când apare la Șimleu Silvaniei primul număr al revistei, sub d citeste tot [...]

Coriolan Pop –  un destin care s-a frânt prea devreme

Coriolan Pop – un destin care s-a frânt prea devreme

Decembrie 2020

Coriolan Ioan Andrei Pop s-a născut la 23 iunie 1896, în Oradea, şi provenea dintr-o familie cu vechi tradiţii istorice. Ca dovadă stau mormintele familiei din Oradea şi din curtea bisericii parohiei Supurul de Sus, localitate care a aparţinut, din punct de vedere administrativ-teritorial, Sălajului istoric, iar acum se găseşte în judeţul Satu Mare.  Tatăl său, Ioan Coriolan Pop, s-a născut la 28 decembrie 1864, în Tăuți, județul Satu Mare, într-o veche familie nobiliară românească. Bunicul din partea tatălui, Ioan Pop, a fost preot în Tăuți și vicar greco-catolic în Sighetu Marmației, iar bunica sa, Aloisia Rednic, provenea din familia nobiliară a Redniceștilor din Desești, Maramureș. A fost avocat, fondatorul şi directorul băncii citeste tot [...]

Corneliu Coposu - 25

Corneliu Coposu - 25

Noiembrie 2020

Un sfert de secol de la trecerea în eternitate a marelui om politic sălăjean, Corneliu Coposu Rememorând ultimele zile din viaţă ale marelui om politic sălăjean, Corneliu Coposu, bunul său prieten şi colaborator politic apropiat, Ion Diaconescu, afirma, în memoriile sale, că ştia de boala Seniorului, dar nu credea că este atât de gravă. Mai mult, după ultima vizită în Germania la prietenul său, doctorul Mihai Balcan, starea lui de sănătate s-a ameliorat. A aflat cu stupoare că în noaptea de 29 spre 30 octombrie a făcut o criză foarte gravă și a fost internat, aproape în comă, la Spitalul Universitar din București. Au urmat 12 zile în care Corneliu Coposu s-a zbătut între viață și moarte, perioadă în care s-a produs un adevă citeste tot [...]

Prim-pretorul Gheorghe Pop, o personalitate mai puțin cunoscută a Sălajului interbelic

Prim-pretorul Gheorghe Pop, o personalitate mai puțin cunoscută a Sălajului interbelic

Noiembrie 2020

Despre viața și activitatea prim-pretorului Gheorghe Pop se cunosc puține lucruri, deși înaintașii săi, atât pe linie paternă, cât și pe linie maternă, au dat Sălajului mai multe personalităţi care au făcut istorie, în special preoţi, avocați și funcționari, așa cum vom vedea mai jos.  Să vedem, așadar, cine erau părinții lui Gheorghe Pop. Tatăl său, Mihai Pop (1869-1943) s-a născut la Bicaz în familia notarului Simion Pop (1821-1892) și a Mariei Pop, născută Vaida (1831-1902). Familia sa, originară din Oarța de Jos, era ramura de Oarța din marea familie Pop de Băsești, înnobilată în anul 1676 de către principele Mihail Apaffy1. A urmat cursurile școlii primare din Bicaz, iar cele secundare la Liceul romano- citeste tot [...]

Dascăli de altădată

Dascăli de altădată

Octombrie 2020

Profesorul Victor Pop,  personalitate marcantă  a Sălajului interbelic În galeria dascălilor de seamă pe care i-a avut Sălajul, la loc de cinste, se înscrie și Victor Pop. Absolvent de teologie și litere, a îndrumat zeci de de generații de elevi ai Liceului „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei spre cunoaștere și adevăr. S-a implicat și în viața cetății, fiind ales deputat de Sălaj, în legislatura 1926-1927, și în cea de primar al orașului Șimleu. Victor Traian Pop s-a născut la 10 noiembrie 1890 în localitatea Socond, județul Satu Mare. Era fiul lui Iosif Pop, notar cercual, și al Corneliei, născută Bura, ambii de religie greco-catolică. Nași de botez i-a avut pe Nagy Acos, care îndeplinea funcția de preto citeste tot [...]

Emil Lobonțiu (1893-1970) – personalitate marcantă a Sălajului interbelic

Emil Lobonțiu (1893-1970) – personalitate marcantă a Sălajului interbelic

Septembrie 2020

Personalitate marcantă a Sălajului interbelic, Emil Lobonțiu provenea dintr-o familie cu vechi tradiții istorice. Bunicul său, protopopul greco-catolic din Giurtelecu Șimleului, Ioan Lobonțiu, a fost unul dintre liderii sălăjeni în timpul Revoluției de la 1848 din Transilvania, alături de vicarul Silvaniei, Alexandru Sterca Șuluțiu. Emil Lobonțiu vede lumina zilei la 20 februarie 1893, în localitatea Boianul Mare, lângă Marghita, plasa Tășnad, care la vremea respectivă aparținea comitatului Sălaj. Era fiul preotului Emil Lobonțiu, iar pe mama sa o chema Aloisia. Între anii 1900-1909 a urmat școala primară în satul natal și cursurile inferioare de liceu la Carei, iar în perioada 1909-1912 cursurile superioare de liceu la Beiuș1. Direct citeste tot [...]

Activitatea despărțământului Zalău al Astrei în perioada 1928-1940 (II)

Activitatea despărțământului Zalău al Astrei în perioada 1928-1940 (II)

August 2020

Încheiem studiul nostru dedicat despărțământului Zalău al Astrei cu ultimul deceniu al perioadei interbelice, în fapt până la Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, care marchează sfârșitul activității culturale românești în județul Sălaj. Este o perioadă marcată de marea criză economică mondială (1929-1933), care a afectat profund și domeniul culturii. După această pantă descendentă, se observă o revenire treptată a activității despărțământului zălăuan, o pantă ascendentă, întreruptă, din păcate, de izbucnirea celei de a doua conflagrații mondiale și de Dictatul de la Viena, în urma căruia marea majoritate a intelectualilor sălăjeni au fost expulzați din Sălajul cedat de România Ungariei horthyste.   Anul 1930 de citeste tot [...]

Activitatea despărțământului Zalău al Astrei în perioada 1928-1940 (I)

Activitatea despărțământului Zalău al Astrei în perioada 1928-1940 (I)

Iulie 2020

Continuăm studiul nostru dedicat activității despărțământului Zalău al Astrei1, cu perioada 1928-1940, după plecarea din fruntea lui a vrednicului primar al Zalăului și prefect al județului Sălaj, Nicodim Cristea, și până la Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, în urma căruia mare parte a conducerii despărțământului, în frunte cu Leontin Ghergariu, care a îndeplinit în toată această perioadă funcția de președinte, au plecat în refugiu sau au fost expulzați de ocupația horthystă. În aceste condiții, se încheia activitatea despărțământului Zalău al Astrei, principalul promotor al activităților culturale în urbea de sub Meseș, în perioada interbelică. În data de 29 februarie 1928, la Zalău are loc adunarea generală anu citeste tot [...]

Publicistul Cassiu Maniu despre drepturile fundamentale ale românilor transilvăneni

Publicistul Cassiu Maniu despre drepturile fundamentale ale românilor transilvăneni

Iunie 2020

Provenind dintr-o familie cu vechi tradiții românești, Cassiu Maniu se implică din fragedă tinerețe în lupta pentru apărarea drepturilor fundamentale ale românilor din Transilvania. Chiar în anul în care își definitiva studiile superioare avea loc cea mai importantă mișcare politică românească din cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea – mișcarea memorandistă. Astfel, în anul 1892 a făcut și el parte din delegația celor 300 de fruntași români din Transilvania care au dus Memorandumul împăratului de la Viena, la fel cum făcuse și tatăl său, Ioan Maniu, în anul 1861. Din fericire, nu a avut de suferit în urma procesului politic intentat de către autoritățile maghiare fruntașilor politici români, în anul 1894, la Cluj, în urma c citeste tot [...]

Regularizarea râului Crasna în zona orașului Șimleu Silvaniei, în perioada interbelică

Regularizarea râului Crasna în zona orașului Șimleu Silvaniei, în perioada interbelică

Mai 2020

De-a lungul istoriei, țara noastră s-a confruntat cu calamități naturale, care au avut de multe ori consecințe catastrofice, România fiind și în prezent o țară cu riscuri mari, conform unui studiu recent realizat de World Risk Report. Din păcate, este o temă mai puțin cercetată de istorici, având în vedere că documentele de arhivă sunt mai sărace în informații, față de alte teme mult mai generoase. Printre cele mai distructive catastrofe naturale înregistrate pe teritoriul României se numără și inundațiile, provocate de revărsarea peste maluri a apelor de suprafață, a ruperii digurilor sau malurilor, a precipitațiilor atmosferice abundente ori topirea bruscă a zăpezii sau gheții. În acest context, efectele dăunătoare pe care a citeste tot [...]

Inginerul agronom Lazăr Maior (1871-1948) – personalitate sălăjeană mai puțin cunoscută

Inginerul agronom Lazăr Maior (1871-1948) – personalitate sălăjeană mai puțin cunoscută

Aprilie 2020

Semnatar al Unirii Transilvaniei cu România, om de vastă cultură, inginer agronom și sfătuitor al țăranilor din Pericei, Lazăr Maior se înscrie, la loc de cinste, în galeria marilor personalități sălăjene, din generația Marii Uniri. Lazăr Maior s-a născut în luna februarie 1871 la Crasna, din părinţii George Maior şi Roza Maior, născută Oros1. Tatăl său, George Maior s-a născut în anul 1836 în comuna Săcălăşeni, judeţul Maramureș, dintr-o familie cu vechi tradiţii preoţeşti, printre aceştia numărându-se şi vrednicul episcop al Blajului, Grigore Maior. Absolvent de studii universitare în domeniul ştiinţelor juridice, George Maior a îndeplinit funcţia de pretor în Crasna, unde s-a căsătorit cu Roza Oros din Şimleu Silvaniei citeste tot [...]

Construcția bisericii ortodoxe din Șimleu Silvaniei (1928-1938)

Construcția bisericii ortodoxe din Șimleu Silvaniei (1928-1938)

Martie 2020

Conform recensământului din anul 1900, orașul Șimleu Silvaniei avea o populație de 5658 locuitori. După apartenența religioasă, situația se prezenta astfel: ortodocși – 1; greco-catolici – 1194; romano-catolici – 2018; reformați – 1489; evanghelici – 8; unitarieni – 7; izraeliți – 9411. Populația orașului a crescut semnificativ în următorii 10 ani, ajungând la 6885 locuitori. După apartenența religioasă, în anul 1910 situația se prezenta astfel: ortodocși – 13; greco-catolici – 1285; romano-catolici – 2240; reformați – 1880; evanghelici – 21; unitarieni – 6; izraeliți – 14402. După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, numărul credincioșilor ortodocși a crescut, în special prin funcționarii și profesorii ven citeste tot [...]

Poziţia lui Iuliu Maniu și a Partidului Național Român din Transilvania în problema dizolvării Consiliului Dirigent

Poziţia lui Iuliu Maniu și a Partidului Național Român din Transilvania în problema dizolvării Consiliului Dirigent

Februarie 2020

A doua zi după istorica adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 au fost alese structurile de conducere, provizorii, ale Transilvaniei: Marele Sfat Național, adică legislativul, și Consiliul Dirigent – guvernul provizoriu. Important de subliniat este faptul că în fruntea celor două instituții au fost aleși doi fruntași politici sălăjeni, în persoana lui Gheorghe Pop de Băsești și Iuliu Maniu. Din parlamentul provizoriu al Transilvaniei făceau parte următorii fruntași politici sălăjeni: Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele PNR; Iuliu Maniu; Coriolan Steer – avocat în Tăşnad; Cassiu Maniu, avocat în Şimleu; Iuliu Coroianu, avocat în Cluj; Victor Deleu, avocat în Şimleu; Alexandru Aciu, director la banca „Silvania” din Şimleu; citeste tot [...]

Mihai Gurzău (1897-1975) – personalitate marcantă  a Sălajului interbelic

Mihai Gurzău (1897-1975) – personalitate marcantă a Sălajului interbelic

Ianuarie 2020

Prefect al județului Sălaj în perioada 1933-1937 și lider marcant al PNL Sălaj, Mihai Gurzău a fost una dintre cele mai reprezentative personalități ale Sălajului interbelic. A fost singurul prefect sălăjean care a reușit să-și ducă mandatul de patru ani până la capăt. Condamnat la închisoare și marginalizat de către comuniști, el a sfârșit într-un nemeritat anonimat. Având în vedere aceste considerente, credem că memoria acestei personalități sălăjene, la fel ca aceea a tuturor celor care au fost terfeliți de către regimul totalitar de sorginte comunistă, ar trebui reabilitată, scoțând în evidență adevărata activitate pe care a desfășurat-o în slujba comunității. Din registrele parohiale de stare civilă aflăm că Mihai Gu citeste tot [...]

Emilia Pop Mărcuș (1852-1934) – reprezentantă de marcă a mișcării feministe din Sălaj

Emilia Pop Mărcuș (1852-1934) – reprezentantă de marcă a mișcării feministe din Sălaj

Decembrie 2019

Emilia Pop, născută Mărcuș, a fost o reprezentantă de marcă a mișcării feminine din Sălaj, înainte de Marea Unire. Printre altele, ea a fost cea care a inițiat înființarea Reuniunii Femeilor Române Sălăjene. De-a lungul existenței Reuniunii, a îndeplinit funcțiile de casier, membru în comitetul de conducere și președinte, în perioada 1910-1919.  Emilia Mărcuș s-a născut la 14 octombrie 1852, în localitatea Prundu Bârgăului, unde tatăl său, Florian Mărcuș era în serviciul administrației imperiale habsburgice, cu gradul de vice-comisar caesaro-regesc. Neexistând preot greco-catolic în localitate, părinții săi l-au chemat pe preotul Grigore Moisil din Tiha Bârgăului, care i-a dat numele nașei sale, Emilia1. Cu toate că mama sa, F citeste tot [...]

Manifestări cultural-artistice în orașul Jibou, în primul deceniu după Marea Unire (1919-1928)

Manifestări cultural-artistice în orașul Jibou, în primul deceniu după Marea Unire (1919-1928)

Noiembrie 2019

Continuăm serialul nostru dedicat orașului Jibou, cu evidențierea evenimentelor culturale, în primul deceniu după Marea Unire, respectiv 1919-1928, în afară de cele organizate de despărțământul Jibou al Astrei, care au constituit tema unui articol publicat tot în revista Caiete Silvane. Unul dintre cei mai activi promotori ai actului cultural din Jibou, în primii ani de după Marea Unire, a fost Dr. Aurel Hetco, avocat și prim-pretor al plasei Jibou, până în anul 1925, când s-a stabilit în Cluj. În calitate de comandant al Gărzii Naționale Române din Jibou, Aurel Hetco a jucat un rol foarte important în eliberarea urbei de pe Someș și a întregii zone. El cunoștea foarte bine zona și dispunea de vaste cunoștințe militare acumulate în citeste tot [...]

Societăți culturale și reviste ale elevilor de la Liceul „Simion Bărnuțiu”, în perioada interbelică (1919-1939)

Societăți culturale și reviste ale elevilor de la Liceul „Simion Bărnuțiu”, în perioada interbelică (1919-1939)

Octombrie 2019

Încheiem serialul nostru dedicat Centenarului liceului „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei, cu evidențierea activității culturale deosebite a elevilor, de la înființarea sa – 1919, și până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. În această perioadă, elevii liceului, sub îndrumarea profesorilor, au înființat mai multe societăți culturale și religioase, în cadrul cărora au desfășurat o prodigioasă activitate. De asemenea, au înființat revistele școlare „Alexandru Vlahuță” și „Stropi de rouă”, în coloanele cărora au publicat articole cuprinzând rezultatul propriilor cercetări, în diferite domenii științifice. 1. Societăți culturale și religioase ale elevilor Încă din primul an de funcționare a citeste tot [...]

Procesul instructiv-educativ la Liceul „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei, în perioada interbelică (1919-1939)

Procesul instructiv-educativ la Liceul „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei, în perioada interbelică (1919-1939)

Septembrie 2019

Acum 100 de ani, la 1 octombrie 1919, în Șimleu Silvaniei se deschideau porțile primului liceu românesc din județul Sălaj, care poartă și acum, nu întâmplător, numele ideologului revoluționar pașoptist sălăjean, Simion Bărnuțiu. În prezentul articol, la fel ca în cele publicate în ultimele două numere ale revistei, încercăm să evidențiem activitatea deosebită a dascălilor și elevilor de la prestigiosul liceu șimleuan, în perioada dintre cele două războaie mondiale. 1. Procesul instructiv-educativ După preluarea clădirii fostului liceu minorit de către Statul Român, noul liceu s-a deschis fără a primi nicio subvenție de la stat sau alte ajutoare. În aceste condiții, liceul a fost nevoit să se întrețină din taxele citeste tot [...]

Învățătorul „Trandafir” de Cizer la 70 de ani*

Învățătorul „Trandafir” de Cizer la 70 de ani*

Septembrie 2019

Există uneori persoane care prin calitățile și realizările lor își pun, în mod apăsat, pecetea în viața unei comunități. Atunci când se amintește de comuna Cizer, inevitabil ne gândim la vrednicul dascăl Petru Galiș, un adevărat „domnul Trandafir” al lui Mihail Sadoveanu.  Absolvent al Liceului Pedagogic din Cluj, promoția 1968, a văzut lumina zilei acum 70 de ani, la 10 septembrie 1949, în satul Cizer.  După absolvire, s-a reîntors ca dascăl în satul în care a copilărit, luminând cărarea celor mulți, vreme de peste patru decenii.  S-a implicat activ în viața „cetății”, fiind ales de către cizereni ca prim gospodar (primar) al comunei, în vremurile de efervescență națională din decembrie 1989. A îndeplinit citeste tot [...]

Baza materială a Liceului „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei în perioada interbelică (1919-1939)

Baza materială a Liceului „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei în perioada interbelică (1919-1939)

August 2019

1. Clădirea liceului Clădirea în care a funcționat liceul „Simion Bărnuțiu”, până în anul 1948, a fost construită de către Primăria orașului Șimleu pentru gimnaziul minorit, care și-a încetat activitatea în anul școlar 1922-1923 din lipsă de cadre didactice și elevi. Gimnaziul romano-catolic din Şimleu a fost înfiinţat în anul 1827, după lungi strădanii de a aduna fondurile necesare. Pe data de 27 august 1827 s-a aşezat piatra fundamentală a institutului şi în doi ani construcţia edificiului a fost definitivată.  Cursurile gimnaziului şimleuan au fost sistate în momentul izbucnirii Revoluţiei de la 1848-1849. Abia în anul 1854, la intervenţia episcopului romano-catolic al Transilvaniei, Hainald Ludovic, gimnaziul se r citeste tot [...]

Activitatea despărțământului Zalău al Astrei sub conducerea primarului Nicodim Cristea

Activitatea despărțământului Zalău al Astrei sub conducerea primarului Nicodim Cristea

Iulie 2019

Până la Unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, populația românească din Zalău a făcut parte, din punct de vedere cultural, din despărțământul Șimleu și apoi Jibou al Astrei.  Adunarea de constituire a despărțământului Jibou al Astrei a avut loc la data de 14 noiembrie 1912. Noul despărțământ cuprindea localitățile aparținătoare cercurilor administrative Jibou și Zalău. Președinte al despărțământului a fost ales Teofil Dragomir, proprietar în Lupoaia, iar avocatul Aurel Hetco a fost ales notar (secretar)1.  După Marea Unire, în anul 1922, pe data de 18 aprilie, are loc o adunare extraordinară a despărțământului Jibou, în cadrul căreia s-a discutat problema organizării prelegerilor poporale, înființarea d citeste tot [...]

Cercetași și străjeri la Liceul „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei (1919-1939)

Cercetași și străjeri la Liceul „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei (1919-1939)

Iunie 2019

În 2019 se împlinesc 100 de ani de la înființarea primului liceu românesc din Sălaj, la Șimleu Silvaniei, care îl are ca patron spiritual pe ilustrul înaintaș sălăjean Simion Bărnuțiu, ideologul Revoluției de la 1848 din Transilvania. În acest context, ne propunem să aducem în atenția publicului cititor aspecte inedite din activitatea prodigioasă a elevilor și dascălilor liceului de la poalele Măgurii, printre care și activitatea cercetașilor și străjerilor, organizații care au funcționat la noi în țară în perioada interbelică. Încă din primul an de funcționare a liceului, 1919-1920, directorul Ioan Ossian și profesorul Tănase Pușcă au făcut apel la intelectualii din Șimleu și împreună cu ei au înființat Asociația cerceta citeste tot [...]

Serbările Marii Unirii - Alba Iulia, 20 mai 1929

Serbările Marii Unirii - Alba Iulia, 20 mai 1929

Mai 2019

În anul 1928 se împlineau 10 ani de la realizarea Marii Uniri. Serbările nu au avut loc pe data de 1 decembrie 1928, așa cum era normal să se întâmple, datorită lipsei de timp pentru a le organiza, fiindcă guvernul Maniu venise la putere pe data de 10 noiembrie 1928. În plus, ţara era în plină campanie electorală. În acest context, guvernul Maniu a luat hotărârea de a amâna serbările până în luna mai 1929.  Organizarea Serbărilor Unirii la Alba Iulia, pe data de 20 mai 1929, a constituit un moment deosebit pentru întreaga ţară. Se sărbătoreau cei 10 ani scurşi de la realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, eveniment care desăvârşea procesul de realizare a statului naţional unitar român. Cu ocazia Serbărilor Unirii, printre citeste tot [...]

Valer Anceanu,  notar public în Jibou

Valer Anceanu, notar public în Jibou

Aprilie 2019

Valer Mihaiu Anceanu de Ciolt a fost o personalitate sălăjeană mai puțin cunoscută. Fost notar public în Șimleu și Jibou, doctor în științe juridice, om de vastă cultură, a marcat istoria interbelică și postbelică a orașului Jibou, până în momentul venirii la putere a regimului totalitar comunist, când a avut de suferit, la fel ca marea majoritate a elitei românești. Printre ei s-a numărat, desigur, nepotul său din partea surorii, Corneliu Coposu.  Valer Anceanu vede lumina zilei la Surduc, la 14 septembrie 1889 și a fost botezat pe data de 26 decembrie 1889. Ca nașă de botez a avut-o pe Maria Barboloviciu, născută Bocșa, soția vicarului Silvaniei, Alimpiu Barboloviciu. Preot de botez a fost chiar vicarul Barboloviciu, iar moașă, Teodor citeste tot [...]

Din activitatea despărțământului Jibou al Astrei (1912-1940)*

Din activitatea despărțământului Jibou al Astrei (1912-1940)*

Martie 2019

Înainte de Marea Unire din anul 1918, un rol foarte important în emanciparea culturală și socio-economică a țăranului român din Transilvania l-au avut asociațiile culturale, cea mai importantă dintre ele fiind ASTRA.  Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, cunoscută prescurtat sub numele de Astra, a fost înființată în anul 1861, la Sibiu. Conform statutelor, scopul principal al asociației era „înaintarea literaturei române și cultura poporului român în deosebite ramuri prin studiu, elaborarea și edarea de opuri, prin premii și stipendii pentru diferite specialități de știință și arte și alte asemenea”1. De-a lungul existenței sale, asociația și-a lărgit mereu orizontul și preocupările. citeste tot [...]

Cizerul eroic

Cizerul eroic

Februarie 2019

Există uneori persoane care prin calitățile și realizările lor își pun, în mod apăsat, pecetea în viața unei comunități. Atunci când se amintește de comuna Cizer, inevitabil ne gândim la vrednicul dascăl Petru Galiș, un adevărat „domnul Trandafir” al lui Mihail Sadoveanu.  Absolvent al Liceului Pedagogic din Cluj, promoția 1968, a văzut lumina zilei la 10 septembrie 1949, în satul Cizer.  După absolvire, s-a reîntors ca dascăl în satul în care a copilărit, luminând cărarea celor mulți, vreme de peste patru decenii.  S-a implicat activ în viața „cetății”, fiind ales de către cizereni ca prim gospodar (primar) al comunei, în vremurile de efervescență națională din decembrie 1989. A îndeplinit această funcți citeste tot [...]

Moartea lui Maniu,  sub lupa Securității

Moartea lui Maniu, sub lupa Securității

Februarie 2019

Ajuns la putere cu ajutorul tancurilor sovietice, regimul comunist din România a încercat, și din păcate în mare parte a reușit, înlăturarea, chiar și fizică, a întregii elite interbelice, cu scopul de a crea „omul de tip nou”, slugarnic regimului totalitar. De un astfel de „tratament” a „beneficiat” şi marele nostru înaintaş sălăjean, Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc și liderul opoziției democratice din România după 1944. El a fost arestat, în urma capcanei de la Tămădău, judecat de către un tribunal stalinist, închis pe viață și lăsat să moară în închisoarea politică de la Sighetu Marmației. Pentru regimul comunist, marii oameni politici precum Iuliu Maniu constituiau un pericol chiar și citeste tot [...]

O personalitate mai puțin cunoscută

O personalitate mai puțin cunoscută

Ianuarie 2019

Vicarul Alexandru Gheție (1869-1922) – personalitate marcantă din generația Marii Uniri   S-a născut la 12 decembrie 1869 în localitatea Cuceu, județul Sălaj. Tatăl său, Vasile Gheție, era preot în Cuceu, iar pe mama sa o chema Maria Gheţie, născută Pop. A fost botezat la 15 decembrie 1869 de către preotul din Poptelec, Georgiu Fărcașiu, avându-i ca nași de botez pe Bogdan și Cătălina Merza, proprietari în Cuceu1. Alexandru Gheție mai avea un frate, Dr. Ioan Gheţie, avocat, şi o soră, Maria, măritată cu protopopul greco-catolic Mihai Pop din Cuceu2.  A absolvit Facultatea de Teologie la Pesta, luându-și doctoratul în teologie cu teza „De Horis Canonicis speciali cum respectu ad Ecclesiam Greco-Catolicam” (De citeste tot [...]

Coriolan Șteer (1879-1924) – personalitate marcantă din generația Marii Uniri

Coriolan Șteer (1879-1924) – personalitate marcantă din generația Marii Uniri

Decembrie 2018

S-a născut în localitatea Beliu, Bihor atunci, acum Arad, la 11 iunie 1879. Tatăl său, preotul greco-catolic Vasile Şteer era originar din Sătmărel, iar mama sa, Iuliana era fiica preotului George Ardelean din Terebeşti1. A rămas orfan de tată pe când avea doar 14 ani, fiind susţinut de internatul român de băieţi din Oradea2. Cursurile secundare le-a început la Liceul Premostratens din Oradea3. Ultimul an de liceu l-a urmat la Beiuş, unde a absolvit, în anul 1897. Director al liceului era în acea perioadă reputatul profesor Ioan Buteanu, originar din Carei. Printre colegii săi de liceu îi amintim pe preoţii Victor Criste, Victor Bruchental, Pompei Podina, Iosif Demian, protopop. De asemenea, mulţi dintre foştii săi colegi au ajuns reputaţ citeste tot [...]

Protopopul Valer Cosma (1888-1970)  – personalitate marcantă din generația Marii Uniri

Protopopul Valer Cosma (1888-1970) – personalitate marcantă din generația Marii Uniri

Noiembrie 2018

S-a născut la 2 noiembrie 1888, în satul Drăghia, comuna Coroieni, județul Maramureș. Tatăl său, Nicolae Cosma era preot și dispunea de o avere mare, respectiv 180 de jughere de pământ și pădure. Mama sa, Terezia era casnică1. A mai avut patru frați: Octavian, fost avocat și membru PNȚ; Eleonora, casnică, domiciliată în localitatea Apa, județul Satu Mare, căsătorită cu preotul Ion Chișiu, membru PNL Brătianu; Victoria, decedată în anul 1932 și Eugenia, căsătorită cu Vlad Mutiu. Tatăl său a decedat la Ileanda, în anul 1920. Valer Cosma a urmat cursurile școlii primare la școala reformată din Dej, în perioada 1895-1899. Tot la Dej a urmat și primele patru clase de liceu, în perioada 1899-1903. Clasele superioare de liceu le-a urmat l citeste tot [...]

Teodor Mureșan (1881-1921) – personalitate marcantă din generația Marii Uniri

Teodor Mureșan (1881-1921) – personalitate marcantă din generația Marii Uniri

Octombrie 2018

  S-a născut la 12 martie 1881, în comuna Dobric, judeţul Someş, din părinţii Eftimie şi Tatiana Mureşan, născută Bot. Părinţii săi erau ţărani cu stare mijlocie.  Teodor Mureşan a urmat cursurile şcolii primare la Lăpuş, în perioada 1888-1894, iar cursul gimnazial de 4 clase la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud, în perioada 1894-1898. S-a înscris la Preparandia de stat din Deva, a cărei cursuri le-a urmat în perioada 1898-1902. După un an de zile, tot la Deva a dat examenul de capacitate, obţinând diploma de învăţător. În toamna anului 1903, Consistoriul bisericii ortodoxe din Sibiu, prin decretul nr. 9815 din 18 septembrie, l-a numit ca învăţător în localitatea Rogoz, judeţul Someş. În anul şcolar următor a fu citeste tot [...]

Aurel Hetco (1884-1967) – personalitate marcantă din generația Marii Uniri

Aurel Hetco (1884-1967) – personalitate marcantă din generația Marii Uniri

Septembrie 2018

În galeria personalităților marcante din generația Marii Uniri, care și-au desfășurat activitatea în Sălajul istoric, la loc de cinste se înscrie și avocatul Aurel Hetco. S-a născut la 26 februarie 1884 în localitatea Bozânta Mare, județul Maramureș. Tatăl său, Vasile Hetco era preot, iar mama sa, Maria, casnică. La vârsta de 3 ani rămâne orfan de tată, mama sa făcând eforturi foarte mari pentru a-l trimite la școală. A urmat cursurile școlii primare și liceale la Baia Mare. Conform afirmațiilor sale, de la vârsta de 14 ani, fiind un „elev eminent” s-a întreținut singur la studii, prin meditațiile pe care le acorda „altor elevi mai norocoși” ca el. După bacalaureat, ca bursier, s-a înscris la Academia de Drept din citeste tot [...]

Vicarul Petru Cupcea (1875-1940) – personalitate marcantă din generația Marii Uniri

Vicarul Petru Cupcea (1875-1940) – personalitate marcantă din generația Marii Uniri

Iulie 2018

Semnatar al Unirii Transilvaniei cu România, preot, profesor, protopop, vicar al Silvaniei și intelectual de marcă, Petru Cupcea se înscrie, la loc de cinste, în galeria personalităților care și-au desfășurat activitatea în Sălajul istoric. S-a născut la 21 mai 1875 în localitatea Călineşti, Maramureş, ca fiu al dascălului Ioan Cupcea şi al Mariei Cupcea, născută Rednic. Tatăl său a absolvit vestita Școală normală de învăţători din Sighetu Marmaţiei, unde l-a avut ca profesor pe inimosul naţionalist Ioan Buşiţia1. Petru Cupcea provenea dintr-o familie românească maramureşeană, care avea diplomă nobiliară. Nobilitatea lui a fost atestată după ambii părinţi: tatăl său făcea parte din familia Cupcea de Budeşti, înnobila citeste tot [...]

Delegații cercului electoral Zalău la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Delegații cercului electoral Zalău la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Iulie 2018

Anul 1918 are pentru români o dublă semnificaţie: s-a încheiat Primul Război Mondial, care a adus mari suferinţe întregii omeniri şi s-a realizat unitatea statală a tuturor românilor. În anul 1918, pe cale plebiscitară s-au unit cu România vechile provincii românești Basarabia, Bucovina şi Transilvania, care fuseseră înglobate prin forţă de două imperii anacronice: Imperiul austro-ungar şi Imperiul ţarist. În toamna anului 1918, prăbuşirea Austro-Ungariei nu mai putea fi oprită. Zadarnic a mai căutat pacea cu popoarele din monarhie. Pe temeiul principiilor de autodeterminare ale preşedintelui SUA, Woodrow Wilson, prin care naţiunile singure aveau să hotărască soarta lor, românii şi-au afirmat dreptul la viaţă proprie. Peste tot cuprin citeste tot [...]

Preotul Aurel Bilțiu (1865-1959) – memorandist și semnatar al Unirii Transilvaniei cu România

Preotul Aurel Bilțiu (1865-1959) – memorandist și semnatar al Unirii Transilvaniei cu România

Iunie 2018

Memorandist și semnatar al Unirii Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, preotul Aurel Bilțiu se înscrie, la loc de cinste, în galeria marilor personalități pe care Valea Someșului le-a dat țării. S-a născut pe data de 6 iunie 1865 la Hăjdata, Gherla, ca fiul al lui George şi Maria Bilţiu1. A absolvit Seminarul teologic greco-catolic din Gherla în anul 1888, an în care a fost hirotonit şi repartizat ca preot în parohia Rus, pe atunci comitatul Solnoc-Dăbâca2. La numai câţiva ani de la instalarea sa ca preot are loc cea mai amplă mişcare naţională românească de protest din Transilvania, mişcarea memorandistă. Tânărul preot Aurel Bilţiu a făcut parte din delegaţia celor 300 de fruntaşi români care a dus Memorandumul la Vien citeste tot [...]

Protopopul Cornel Oțiel (1887-1975) – personalitate marcantă din generația Marii Uniri

Protopopul Cornel Oțiel (1887-1975) – personalitate marcantă din generația Marii Uniri

Mai 2018

Continuăm serialul nostru dedicat personalităților sălăjene din generația Marii Uniri cu câteva aspecte legate de viața și activitatea protopopului greco-catolic din Buciumi, Cornel Oțiel, care la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a participat și votat Unirea, ca delegat ales cu credențional din partea Cercului electoral Zalău. Cornel Oțiel s-a născut la 20 mai 1887 la Teiuş, din părinţii Vasile şi Maria Oţiel1. A absolvit opt clase gimnaziale la Blaj, susținându-și examenul de maturitate la 20 iunie 1905. A urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Blaj, pe care le-a absolvit la 22 iunie 1910. Un an de zile a fost catehet în Budapesta, iar după căsătoria cu Silvia Pop, fiica protopopului tractului Almaş, citeste tot [...]

Dascălul Emil Pocola (1879 – 1944) – personalitate sălăjeană marcantă din generaţia Marii Uniri

Dascălul Emil Pocola (1879 – 1944) – personalitate sălăjeană marcantă din generaţia Marii Uniri

Aprilie 2018

Din galeria dascălilor români sălăjeni care şi-au pus întreaga viaţă în slujba neamului şi au îndrumat zeci de generaţii spre lumină şi adevăr, la loc de cinste se înscrie şi Emil Pocola. S-a născut la 1 mai 1879, în localitatea Almaş – Bihor, unde tatăl său, Demetriu Mocan Pocola era preot. Tatăl său provenea dintr-o veche familie moţească, după cum se poate observa şi după nume, cu obârşii în „creerii” Munţilor Apuseni1. Pe data de 6 decembrie 1881, preotul parohiei Bocşa, Matei Silvani, se va stinge din viaţă, la 64 ani ai vieţii şi 39 ai preoţiei2. A fost un preot erudit, căsătorit cu Domnica, fiica vrednicului preot din Zalnoc, Ladislau Musta (Vasile Muste). A fost preot în Blajea, mai apoi profesor la Gimnaziul citeste tot [...]

Protopopul Vasile L. Pop (1860-1930) – personalitate sălăjeană marcantă din generaţia Marii Uniri

Protopopul Vasile L. Pop (1860-1930) – personalitate sălăjeană marcantă din generaţia Marii Uniri

Martie 2018

În galeria marilor personalităţi care s-au născut şi activat în Ţara Silvaniei, la loc de cinste se înscrie şi protopopul Vasile L. Pop. El şi-a pus întreaga viaţă în slujba bisericii şi neamului românesc, având o contribuţie importantă la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.             Vasile L. Pop s-a născut pe data de 2 martie 1860 în localitatea Lupoaia (azi comuna Creaca). A absolvit 8 clase gimnaziale la Liceul Piariştilor din Cluj, iar în perioada 1 octombrie 1879 – 30 iunie 1883 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Blaj[1]. S-a căsătorit cu Veronica Olar, fiica preotului Petru Olar, la 18 noiembrie 1883[2] şi a fost hirotonit citeste tot [...]

Cornelia Maniu,  sub lupa Securităţii

Cornelia Maniu, sub lupa Securităţii

Februarie 2018

Cornelia Maniu, sora mai mică a marelui om politic sălăjean Iuliu Maniu, călugărită sub numele de Cecilia, face parte din galeria mişcării feministe sălăjene a generaţiei Marii Uniri. De asemenea, prin viaţa ei apropiată de sfinţenie, constituie un model de moralitate şi credinţă demn de urmat. Ea s-a născut pe data de 22 aprilie 1876, la Şimleu Silvaniei. La scurt timp, tatăl său, Ioan Maniu, a fost transferat ca judecător la Zalău, oraş care devenise capitala noului comitat (judeţ) Sălaj. Astfel, Cornelia Maniu a fost botezată la Zalău, pe data de 2 iulie 1876, de către protopopul greco-catolic Teodor Pop din Ortelec. Naş de botez i-a fost avocatul Emeric Pop1.  Cornelia Maniu a urmat cursurile şcolii primare la Zalău, precum şi citeste tot [...]

Dascălul Daniil Graur (1874-1950) - personalitate sălăjeană marcantă din generaţia Marii Uniri

Dascălul Daniil Graur (1874-1950) - personalitate sălăjeană marcantă din generaţia Marii Uniri

Ianuarie 2018

În galeria marilor personalităţi sălăjene care şi-au adus aportul la emanciparea culturală, economico-socială şi naţională a românilor sălăjeni, ce a avut ca rezultat final desăvârşirea unităţii statale a tuturor românilor, la 1 Decembrie 1918, la loc de cinste se înscrie şi dascălul Daniil Graur, semnatar al Marii Uniri.   S-a născut la Căpâlna, fostul judeţ Someş, la 26 ianuarie 1874 şi era descendent al unei vechi familii nobiliare ardelene1. Strămoşii săi au primit diplomă de nemeşie încă din secolul al XV-lea, pe care au pierdut-o în luptele ce au urmat, devenind iarăşi iobagi. Însă, în luptele cu turcii din secolul al XVII-lea, din familie s-au distins Gavril Graur cu cei doi fii ai săi: Simion şi Teodor din Dobrocina. citeste tot [...]

Dascălul Ioan Mango (1876-1943) – personalitate marcantă din generaţia Marii Uniri

Dascălul Ioan Mango (1876-1943) – personalitate marcantă din generaţia Marii Uniri

Decembrie 2017

În galeria marilor dascăli sălăjeni care şi-au adus aportul la dezvoltarea învăţământului şi culturii, la loc de cinste se înscrie şi Ioan Mango, primul inspector şcolar general (la vremea respectivă se numea revizor şcolar) al judeţului Sălaj, după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.             Ioan Mango s-a născut pe data de 19 ianuarie 1876 în localitatea Fildu de Sus, judeţul Cluj la vremea respectivă, iar după 1968 a trecut la judeţul Sălaj.             A urmat cursurile şcolii primare confesionale greco-catolice din Fildu de Sus şi la şcoala de stat ungurească din Huedin. S-a înscris, apoi, la Gimnaziul Minorit din Şimleu Silvaniei, de unde a trecut la Blaj. Aici a absolvit cursurile gimnaziale, fiin citeste tot [...]

Protopopul Simion Petricea (1843-1930) – personalitate sălăjeană marcantă din generaţia Marii Uniri

Protopopul Simion Petricea (1843-1930) – personalitate sălăjeană marcantă din generaţia Marii Uniri

Noiembrie 2017

Pentru început subliniem faptul că localitatea Şimişna şi Valea Someşului, de la Căpâlna până la localităţile Letca, Lozna şi Cliţ făceau parte, până în anul 1950, din judeţul Someş, plasa Ileanda Mare. În anul 1950 are loc raionarea după modelul sovietic, iar judeţele sunt desfiinţate. Prin legea administrativă din anul 1968 se trece la vechea formă de organizare administrativă, pe judeţe. Însă, fostul judeţ Someş, cu capitala la Dej, nu mai apare pe harta ţării, fiind împărţit judeţelor Cluj, Sălaj şi Maramureş. La judeţul Sălaj este arondată plasa Ileanda, în marea ei majoritate, şi câteva localităţi din fosta plasă Gârbou. În această zonă mirifică a Văii Someşului vede lumina zilei şi Simion Petricea, una din citeste tot [...]

Protopopul Graţian Flonta (1859-1946) – personalitate sălăjeană marcantă din generaţia Marii Uniri

Protopopul Graţian Flonta (1859-1946) – personalitate sălăjeană marcantă din generaţia Marii Uniri

Octombrie 2017

În galeria personalităţilor sălăjene care au făcut parte din generaţia de aur a Marii Uniri se înscrie, la loc de cinste, şi protopopul greco-catolic Graţian Flonta. Din păcate, viaţa şi activitatea vrednicului preot, care a slujit o viaţă întreagă la Meseşenii de Sus, este mai puţin cunoscută, motiv pentru care ne propunem ca în prezentul articol să evidenţiem câteva crâmpeie, acum când ne aflăm în pragul centenarului Marii Uniri. Graţian Flonta s-a născut pe data de 7 octombrie 1859, în localitatea Sâg. Studiile primare le-a început la Sâg, unde l-a avut ca învăţător pe Petru Iepure. Şi-a continuat studiile elementare la Crasna, iar în perioada 1868-1871 la Gimnaziul Minorit din Şimleu Silvaniei.  În perioada 1871-1879 a citeste tot [...]

Paul Abrudan şi Sălajul – 90 de ani de la naştere

Paul Abrudan şi Sălajul – 90 de ani de la naştere

Septembrie 2017

În luna octombrie ar fi împlinit 90 de ani, dar Domnul l-a chemat la El pe când avea vârsta de 64 de ani, în anul 1991. Este vorba despre Paul Abrudan, fost profesor la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu şi reputat istoric, o personalitate sălăjeană mai puţin cunoscută, motiv pentru care ne propunem să amintim câteva crâmpeie din viaţa şi activitatea lui. S-a născut în localitatea Cizer la 26 octombrie 1927. Copilăria şi-a petrecut-o în satul natal, alături de fratele mai mare, Aurel. În familie a fost învăţat să trăiască cinstit, prin muncă. Acest fapt i-a fost călăuză toată viaţa. A fost învăţat să-şi iubească patria şi acest lucru rezultă din activitatea sa de zi cu zi. A urmat cursurile şcol citeste tot [...]

Coriolan Meseşian (1873-1932) – personalitate sălăjeană marcantă din generaţia Marii Uniri

Coriolan Meseşian (1873-1932) – personalitate sălăjeană marcantă din generaţia Marii Uniri

Septembrie 2017

            Coriolan Meseşian face parte din generaţia de aur a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Din păcate, viaţa şi activitatea depusă de ilustrul nostru înaintaş sălăjean în slujba naţiei române este mai puţin cunoscută, motiv pentru care ne propunem să le aprofundăm în prezentul studiu. S-a născut la 26 septembrie 1873 în localitatea Acâş (fostul jud. Sălaj) din părinţii Gavril Meseşian şi soţia Tesfania, născută Söter. Tatăl său a fost preot greco-catolic în Vârşolţ, Recea, Acâş şi Chieşd, unde a decedat în anul 1913[1]. Coriolan Meseşian a absolvit şcoala primară în Chieşd sub conducerea învăţătorului Ştefan Timoc. A urmat, apoi, cursurile Gimnaziului Minorit din citeste tot [...]

Revista Acta Mvsei Porolissensis – 40 de ani de la prima apariţie

Revista Acta Mvsei Porolissensis – 40 de ani de la prima apariţie

August 2017

În 2017 se împlinesc 40 de ani de la prima apariţie a anuarului Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă-Zalău, Acta Mvsei Porolissensis, revista de istorie cu cea mai lungă şi neîntreruptă apariţie din judeţul Sălaj. În anul 1976, la aniversarea unui sfert de veac de existenţă, alături de alte realizări importante, Muzeul Județean de Istorie și Artă-Zalău editează propria revistă. Astfel, începând cu anul 1977, alături de un prestigios colegiu redacţional, directorul muzeului, Vasile Lucăcel, editează anuarul Acta Mvsei Porolissensis, care se află acum la numărul 39. Comitetul de redacţie, cum se numea la vremea respectivă, era format din Eugen Chirilă, redactor responsabil, Nicolae Gudea, secretar de redacţie, Vasile Lucăcel, Ioan Augu citeste tot [...]

Profesorul Gheorghe Pop, fost deţinut politic –  viaţa şi activitatea

Profesorul Gheorghe Pop, fost deţinut politic – viaţa şi activitatea

August 2017

Venerabilul profesor Gheorghe Pop din Zalău face parte din generaţia care a avut şansa să fie instruită şi şcolită înainte de instaurarea regimului totalitar comunist-ateu în România. Din păcate, a avut de suferit din cauza crezului său democratic, fiind arestat şi închis de către comunişti în anul 1956, în urma mişcărilor studenţeşti de la Timişoara. Chiar şi după eliberarea din închisoare, în anul 1961, a avut de suferit. După cum ştim, toţi foştii deţinuţi politici au fost marginalizaţi, urmăriţi şi umiliţi de către regimul totalitar comunist. Familia şi formarea profesională S-a născut pe data de 24 aprilie 1932 la Zalău. Pe tatăl său îl chema Teodor Pop şi lucra în domeniul căilor ferate, iar pe mama sa Alexa citeste tot [...]

Ioan Deleu (1877-1946) – personalitate sălăjeană marcantă a generaţiei Marii Uniri

Ioan Deleu (1877-1946) – personalitate sălăjeană marcantă a generaţiei Marii Uniri

Iulie 2017

În galeria marilor personalităţi sălăjene din generaţia Marii Uniri, la loc de cinste se înscrie şi Ioan Deleu din Pericei, de la a cărui naştere se împlinesc 140 de ani. El a fost fiul lui Daniel Deleu (1844-1896), jude-notar în Pericei, membru în direcţiunea Institutului român de credit „Silvania” din Şimleu Silvaniei şi al Iulianei (1845-1920), născută Cosma, fiica parohului român greco-catolic, stabilit şi el la Pericei. Ioan Deleu vede lumina zilei pe data de 27 august 1877, la Pericei1. Era cel de al patrulea dintre copii, cu un an şi trei luni mai tânăr decât fratele său Victor, de care va fi foarte apropiat întreaga sa viaţă. Dintre toţi cei şase copii, Ioan semăna cel mai bine cu bunicul său, revoluţionarul paşoptist citeste tot [...]

Corneliu Coposu despre Capcana de la Tămădău

Corneliu Coposu despre Capcana de la Tămădău

Iunie 2017

Pe data de 14 iulie 2017 se împlinesc 70 de ani de la înscenarea pe care Siguranţa Statului, infiltrată şi condusă de agenţi sovietici, a realizat-o la Tămădău, eveniment în urma căruia conducerea Partidului Naţional Ţărănesc a fost arestată, iar partidul desfiinţat. Fruntaşii politici naţional-ţărănişti arestaţi la Tămădău au fost acuzaţi de trădare de patrie. În realitate, membri marcanţi ai PNŢ, în frunte cu Ion Mihalache, la iniţiativa lui Iuliu Maniu, au încercat să părăsească ţara, în clandestinitate, pentru a forma un guvern românesc în exil, după model polonez, cu scopul de a informa Occidentul asupra ororilor ce se petreceau în ţară, care se îndrepta cu paşi repezi spre un regim comunist totalitar. Înscenarea de citeste tot [...]

Istoricul băilor minerale din Zalnoc şi legendele cetăţii

Istoricul băilor minerale din Zalnoc şi legendele cetăţii

Mai 2017

Localitatea Zalnoc este o străveche aşezare românească, de la a cărei primă atestare documentară se împlinesc 690 de ani. Satul Zalnoc este atestat documentar la anul 13271, deşi în unele lucrări, precum monografia lui Petri Mór, se arată că satul este atestat între anii 1205-1235. De-a lungul timpului îl întâlnim sub următoarele denumiri: posesia Zanuk, la 1354, Zanok (1467), Zanek (1477), Zalnok (1605), Szanok (1628), Zalnoc (1633), Sanak (1635), Zánok (1702), Zanakul (1733), Zonok (1750), Zanoku (1850), Zalnoc, începând cu anul 1854. Numele de „Zalnoc” ar proveni de la Cetatea Zanoc, iar unii savanţi îl consideră de Slav „Zaliv”, adică vale golf de mare; alţii îl derivă tot de la slavul „salnic”, care înseamnă unsoare, citeste tot [...]

Profesorul Valentin Tăutu (1938-2012) – un model demn de urmat

Profesorul Valentin Tăutu (1938-2012) – un model demn de urmat

Aprilie 2017

Pe data de 23 februarie 2017, profesorul Valentin Tăutu ar fi împlinit vârsta de 80 de ani, însă Domnul l-a chemat la El acum cinci ani, pe data de 31 octombrie 2012. Valentin Tăutu a fost o personalitate sălăjeană mai puțin cunoscută. A fost contemporan cu noi, dar, cum se întâmplă de obicei, din păcate, ne dăm seama de valoarea unei persoane abia atunci când nu mai este printre noi. Soarta nu a fost blândă cu el încă de la naștere. S-a născut la 23 februarie 1938 în localitatea Curitău (în prezent Sălăjeni) din părinții Ioan și Ana Tăutu. Din păcate, nu putem spune că din acea zi a văzut lumina zilei, deoarece era nevăzător. A văzut-o, însă, cu ochii sufletului său nobil. Era primul din cei patru copii ai familiei T citeste tot [...]

Patriotism și neorevizionism

Patriotism și neorevizionism

Martie 2017

Despre patriotism și neorevizionism în corespondența lui Corneliu Coposu cu Ion Rațiu și Vasile Măcărescu În anii `80 ai secolului trecut, în cadrul acțiunilor emigrației maghiare, în paralel cu lupta anticomunistă, pe care o desfășura și emigrația românească, se repune pe tapet problema revizionismului și a Transilvaniei. Organele de Securitate din Republica Socialistă România încearcă să exploateze sentimentele patriotice ardelenești ale doctorului Jovin și Corneliu Coposu. Prin ei se încearcă și influențarea emigrației românești în privința problemei Transilvaniei. Corneliu Coposu și doctorul Jovin au întocmit o lucrare intitulată „Reflexiuni asupra propagandei revizioniste maghiare în străinătate și asupra mijloace citeste tot [...]

Corneliu Coposu despre arhiva lui Iuliu Maniu

Corneliu Coposu despre arhiva lui Iuliu Maniu

Februarie 2017

Între familiile Coposu şi Maniu au existat relaţii foarte apropiate, în special după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Cele două familii se înrudeau prin Elena Bărnuţiu, care locuia la Bobota, la familia Coposu, fiind nepoata protopopului greco-catolic Gavril Vaida, rămasă orfană de mică. Ea era verişoară cu Iuliu Maniu şi mătuşă a lui Corneliu Coposu. De asemenea, Demetriu Coroianu, bunicul lui Iuliu Maniu şi-a început cariera preoţească la Bobota, iar fiica sa, Clara, mama lui Iuliu Maniu, s-a născut la Bobota, la 10 ianuarie 1842.  Cele două familii au avut relaţii şi mai apropiate după ce Clara Maniu şi fiica sa, Cornelia, au fost arestate şi întemniţate de autorităţile maghiare alături de preotul Valentin Coposu şi ceilalţi fr citeste tot [...]

Încercările lui Iuliu Maniu de a salva democraţia interbelică  – ianuarie 1938

Încercările lui Iuliu Maniu de a salva democraţia interbelică – ianuarie 1938

Ianuarie 2017

Aşa cum subliniam în articolul publicat în numărul precedent al revistei, rezultatul alegerilor parlamentare din decembrie 1937 a fost unul nedecis, în sensul că nici un partid nu a obţinut procentul de 40%, în urma căruia se acorda „prima electorală” şi cu ajutorul ei se constituia majoritatea parlamentară. Obiectivul înfrângerii în alegeri a partidului aflat la guvernare, în speţă PNL, a fost atins de către Iuliu Maniu şi partidul pe care îl conducea, dar scorul de 20,40% obţinut de PNŢ nu-i oferea argumentul decisiv pentru a cere guvernarea. În definitiv, câştigătorul alegerilor parlamentare din decembrie 1937 a fost regele Carol al II-lea, care a ştiut să manevreze abil între partidele politice. Regele nu a aşteptat publicarea citeste tot [...]

Alegerile parlamentare  din decembrie 1937  în judeţul Sălaj

Alegerile parlamentare din decembrie 1937 în judeţul Sălaj

Decembrie 2016

Alegerile parlamentare din decembrie 1937 au adus câteva noutăţi în viaţa politică românească. A fost pentru prima dată în întreaga perioadă dintre cele două războaie mondiale când partidul aflat la guvernare, cel care organiza alegerile şi de obicei le câştiga, nu a obţinut 40% din numărul total de voturi exprimate, ceea ce îi asigura majoritatea în Parlament, prin „prima electorală”. Ea a fost introdusă prin legea electorală din anul 1926, cu scopul de a asigura o anumită stabilitate în Parlament. O altă premieră a fost aceea că la guvernare a fost desemnat partidul care s-a clasat abia pe locul 4, cu doar 9% din numărul total de voturi. Este vorba de Partidul Naţional-Creştin, condus de Octavian Goga, desemnat de regele Carol al II citeste tot [...]

Corneliu Coposu despre falsificarea alegerilor parlamentare  din 19 noiembrie 1946

Corneliu Coposu despre falsificarea alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946

Noiembrie 2016

Pe data de 19 noiembrie 2016 se împlinesc 70 de ani de la cea mai mare fraudă electorală din istoria vieţii politice româneşti. Alegerile parlamentare din România, organizate de guvernul Groza, au fost câştigate de Partidul Naţional Ţărănesc, condus de Iuliu Maniu şi Partidul Naţional Liberal, condus de Constantin I.C. Brătianu, cu un procentaj de aproape 80%, dar rezultatul alegerilor a fost pur şi simplu inversat de către comunişti, care se aflau la putere. Falsificarea grosolană a alegerilor parlamentare din anul 1946 a reprezentat drama întregii naţiuni române, deoarece nu s-a ţinut cont de opţiunea sa, de a continua drumul firesc în Europa. Electoratul românesc a respins categoric coaliţia formată în jurul PCR şi s-a pronunţat pentru citeste tot [...]

Localitatea Drighiu – 800 de ani de la prima atestare documentară

Localitatea Drighiu – 800 de ani de la prima atestare documentară

Octombrie 2016

Se împlinesc 800 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Drighiu, astăzi aparţinând comunei Halmăşd şi am considerat că ar fi binevenit un excurs în istoria satului, să dăm la o parte colbul uitării aşternut pe cronicile bătrâne şi documentele de arhivă, pentru a rememora, împreună cu generaţia de azi, vremuri de mult apuse, dar care pot constitui un adevărat îndreptar pentru prezent şi viitor. Așezată pe coline și dealuri, pe care se găsesc plantații de pomi fructiferi, precum și terenuri arabile și fânețe, localitatea Drighiu este străbătută de șoseaua județeană Nușfalău-Aleșd şi de o mică apă curgătoare. Ea se învecinează la Est cu localitatea Bozieș, la Vest cu Halmășd, la Sud cu Aleuș și la Nord cu citeste tot [...]

Prima sinteză istoriografică românească din Sălaj

Prima sinteză istoriografică românească din Sălaj

August 2016

Lucrarea de faţă are o importanţă deosebită pentru istoriografia românească din Sălaj, deoarece este prima sinteză istorico-etnografică. Odată cu trecerea timpului a devenit o carte rară, în prezent mai existând doar câteva exemplare în colecţiile muzeale, biblioteci sau arhive. Şi din aceste considerente considerăm lăudabilă iniţiativa Editurii Caiete Silvane de a tipări o nouă ediţie şi a o reda unui public cititor cât mai numeros. În accepţiunea modernă a cuvântului, lucrarea de faţă nu reprezintă o monografie clasică, după cum subliniază chiar autorii ei, ci doar o schiţă monografică. De asemenea, autorii sunt practic coordonatori ai lucrării, la care au colaborat mai multe personalităţi, după cum reiese şi din prefaţa au citeste tot [...]

Evoluţia oraşului Cehu Silvaniei din secolul XVIII până în prezent

Evoluţia oraşului Cehu Silvaniei din secolul XVIII până în prezent

August 2016

În preajma revoluţiei lui Horea, Cloşca şi Crişan, din cele 26 de sate care aparţineau domeniului Cetăţii Cehu Silvaniei, doar în Cehu Silvaniei nu era în obicei perceperea dijmei sau a nonei. Reprezentantul composesoratului a şi menţionat acest fapt cu ocazia conscripţiilor urbariale din anul 1785: „Comunitatea se opune că nu dă niciodată dijmă pentru rege și nici nonă pentru domnul său de pământ, iar să arate privilegiile, nu vrea, deși vestitul composesorat ar dori”. Tot la aceste privilegii s-au referit și conscriptorii bunurilor familiei Bornemissza, din 1780, spunând că iobagii din Cehu Silvaniei „nu s-au obișnuit de a da dijmă după cereale, vin sau animale mărunte, nici nu s-a pretins, pe baza privilegiilor acordate orașului”1. citeste tot [...]

Politică şi administraţie publică în Zalăul interbelic (1930-1932)

Politică şi administraţie publică în Zalăul interbelic (1930-1932)

Iulie 2016

1. Viaţa politică  La începutul anului 1930, în România interbelică au loc noi alegeri comunale şi judeţene. Pentru oraşele sălăjene s-a ales ca dată a alegerilor ziua de 16 martie 1930. La Zalău au fost înscrişi pe liste 2.635 de alegători, buletine ridicate, 2.555, voturi exprimate – 1711, voturi anulate – 52. P.N.Ţ a obţinut 872 de voturi, iar social-democraţii 787. Astfel, P.N.Ţ. a obţinut 10 locuri de consilieri locali, social-democraţii 8, iar maghiarii 61. Marea surpriză a alegerilor o reprezenta rezultatul obţinut de către social-democraţi, aproape inexistenţi la alegerile locale precedente. Încă din toamna anului 1930 a început o campanie, în spatele căreia se pare că se afla regele Carol al II-lea, îndreptată împot citeste tot [...]

Preotul Vasile Muste (1795-1874) şi urmaşii săi

Preotul Vasile Muste (1795-1874) şi urmaşii săi

Iunie 2016

Unul dintre primii preoţi sălăjeni care au absolvit studiile teologice la Blaj, dar care a revenit acasă şi a rămas toată viaţa de o simplitate şi modestie exemplară, alături de comunitatea românească din Zalnoc, unde a păstorit 51 de ani, a fost preotul greco-catolic Vasile Muste sau Musta cum se spunea la vremea respectivă. El face parte din acele generaţii de preoţi care prin puterea exemplului propriu a contribuit la dezvoltarea economică şi culturală a naţiei româneşti din Ţara Silvaniei. De asemenea, prin numeroşii săi urmaşi, preoţi sau fiicele sale devenite soţii de preoţi a dat naştere unor erudite familii de intelectuali, care s-au răspândit în tot Sălajul. Preotul Vasile Muste1 s-a născut la Bobota, în anul 1795, pe tatăl citeste tot [...]

Victor Deleu şi participarea sălăjenilor la Expoziţia Generală  a României (1906)

Victor Deleu şi participarea sălăjenilor la Expoziţia Generală a României (1906)

Mai 2016

Acum 140 de ani, pe data de 25 mai 1876, în satul Pericei vedea lumina zilei Victor Deleu, una din marile personalităţi care îşi au originea în Ţara Silvaniei. Era nepotul revoluţionarului paşoptist Iacob Deleu şi fiul lui Daniel Deleu, notar în localităţile Siciu şi Pericei. Din păcate, tatăl său a decedat la vârsta de 52 ani, în anul 1896, iar soţia sa, Iuliana Cosma a rămas cu șase copii: Cassiu, născut în anul 1869; Regina, născută în anul 1870, căsătorită cu preotul Alexandru Sima, tatăl maestrului Ioan Sima; Victor, născut în 1876; Ioan, născut în anul 1877; Cornelia, născută în 1880, căsătorită cu inginerul agronom Lazăr Maior din Pericei şi mezina familiei, Sabina, născută în anul 1882, căsătorită cu Nicolae Munthiu, ori citeste tot [...]

Prelatul papal Vasile Pordea (1849-1931) – personalitate sălăjeană mai puţin cunoscută

Prelatul papal Vasile Pordea (1849-1931) – personalitate sălăjeană mai puţin cunoscută

Aprilie 2016

Vasile Pordea este o personalitate sălăjeană mai puţin cunoscută, dar a cărui viaţă şi activitate prodigioasă credem că merită scoasă la lumină din file de cronici bătrâne şi documente prăfuite, deoarece poate constitui un model demn de urmat. Din puţinele documente care fac referire la biografia lui Vasile Pordea, aflăm că s-a născut la 25 martie 1949 în localitatea sălăjeană Ip. Tatăl său a deţinut funcţia de primar al localităţii în era absolutismului imperial (1849-1867), timp de mai mulţi ani. Familia în care s-a născut viitorul prelat papal era numeroasă: patru băieţi şi patru fete. Părinţii le-au acordat o frumoasă creştere şi educaţie. Vasile Pordea îşi începe studiile primare în satul natal, iar cele citeste tot [...]

Jurnalistul Corneliu Coposu – analist de politică externă

Jurnalistul Corneliu Coposu – analist de politică externă

Martie 2016

Continuăm proiectul nostru de cercetare şi valorificare dedicat vieţii şi activităţii lui Corneliu Coposu, de reabilitarea lui sub aspect intelectual, cu publicarea unui nou volum, pe care l-am intitulat Din cele trecute vremi, după o rubrică a ziarului la care era redactor. Este vorba de perioada de jurnalist la ziarul „România Nouă” din Cluj, cuprinsă între anii 1935-1938. Am considerat că perioada clujeană este una distinctă în cariera jurnalistică a lui Corneliu Coposu. Este perioada de debut, dar și cea mai prolifică. Între 17 octombrie 1935 și 19 aprilie 1938 a reușit să publice în coloanele ziarului clujean aproximativ 200 de articole, fără a deveni un jurnalist de duzină. Interesant este cum a ajuns să profeseze ca jurnalist, deoar citeste tot [...]

Iuliu Maniu către regele Carol al II-lea

Iuliu Maniu către regele Carol al II-lea

Februarie 2016

Despre revenirea lui Carol al II-lea în țară –  deziderate și consecințe  Pe data de 8 iunie 1938 s-au desfăşurat la București fastuoasele serbări ale Restaurației, cu un cult al personalității nemaîntâlnit până atunci. Țara se găsea la șase luni distanță de la instaurarea regimului autoritar personal al regelui Carol al II-lea, care a desființat partidele politice, a introdus cenzura și a interzis apariția mai multor ziare. Ziua de 8 iunie, ziua proclamării lui Carol al II-lea ca rege, în momentul revenirii sale clandestine în ţară, în anul 1930, devenise un fel de zi naţională.  În aceste condiții, marele om politic sălăjean, Iuliu Maniu, liderul opoziției democratice din România, concepe și trimite spre publica citeste tot [...]

File din istoria localităţii Derşida (III)

File din istoria localităţii Derşida (III)

Ianuarie 2016

Evoluția vieții religioase De-a lungul istoriei, biserica şi şcoala au reprezentat cei doi stâlpi de bază ai comunităţilor locale româneşti. Prin biserică s-a propovăduit cuvântul Sfintei Scripturi. În biserică s-a început pentru prima dată luminarea cărării celor mulţi şi iniţierea în tainele cunoaşterii, prin înfiinţarea şcolilor confesionale, conduse de preoţi, iar cantorii au devenit învăţători, până în momentul apariţiei şcolilor pedagogice, care au dat societăţii învăţători calificaţi. Biserica ne-a luminat mintea, viața și conștiința. Ea a fost liantul care le-a dat putere românilor în vremuri de restriște să fie uniți în fața tuturor încercărilor de dezbinare și asimilare.  Desigur că parohia nu citeste tot [...]

File din istoria localităţii Derşida (II). Şcoala

File din istoria localităţii Derşida (II). Şcoala

Decembrie 2015

La fel ca în alte sate româneşti, şi la Derşida credem că primele noțiuni școlare au fost inițiate de preoți și cantori, în tinda bisericii de lemn. În lipsa unor învățători calificați, cantorii bisericii au început să-i învețe pe copii să buchisească literele și apoi să scrie.  Primul învăţător păstrat în tradiția populară din Derșida, conform informațiilor primite de învățătorul Ioan Mureșan în anul 1929 de la bătrânii satului, ar fi fost cantorul Șandor1.  citeste tot [...]

20 de ani de la trecerea în eternitate a lui Corneliu Coposu

20 de ani de la trecerea în eternitate a lui Corneliu Coposu

Noiembrie 2015

S-au împlinit 20 de ani de la trecerea în eternitate a lui Corneliu Coposu, personalitate marcantă a Sălajului şi ne aducem aminte de impactul pe care l-au avut acele zile pentru întreaga societate românească. S-a produs atunci un adevărat miracol, românii dându-şi seama că pierd nu numai o mare personalitate, ci şi un adevărat simbol al moralităţii şi democraţiei. După cum spune şi reputatul istoric Lucian Boia, moartea lui Corneliu Coposu „a închegat, ca prin farmec, un moment de solidaritate națională, excepțională secvență mitică”, pe care o consideră „explicabilă, atât cât se poate mitul explica, prin ireala dezinteresare” a Seniorului față de problemele materiale și d citeste tot [...]

70 de ani de la marea manifestaţie pro-monarhistă şi anticomunistă din 8 noiembrie 1945

70 de ani de la marea manifestaţie pro-monarhistă şi anticomunistă din 8 noiembrie 1945

Octombrie 2015

Instaurarea regimului comunist în România începe, oficial, credem noi, în primăvara anului 1945, pe data de 6 martie, odată cu impunerea guvernului pro-comunist condus de Petru Groza. Se poate afirma că în intervalul 23 august 1944 - 6 martie 1945 în România a existat un regim democratic. Însă, comuniştii au câştigat treptat teren în cadrul celor trei guverne (două guverne Sănătescu şi unul condus de generalul Rădescu). Corneliu Coposu a fost martor ocular la una din vizitele lui Vîşinski, care a venit în România „investit cu autoritate absolută de a numi un guvern comunist”, spune el. Trimis cu misiune la Palat de către Iuliu Maniu, Corneliu Coposu a văzut crăpăt citeste tot [...]

File din istoria localităţii Derşida (I)

File din istoria localităţii Derşida (I)

August 2015

Din punct de vedere administrativ, localitatea Derşida face parte din comuna Bobota, împreună cu localităţile Bobota şi Zalnoc. Comuna se află situată în partea de nord-vest a judeţului Sălaj, la limita cu judeţul Satu Mare. Localitatea Derşida se află situată pe malul drept al râului Crasna, după confluenţa cu Valea Zalăului, la o altitudine de 297 m deasupra Mării Adriatice (socotit nivelul 0), la 47º 24’ latitudine şi 22º 88’ 14” longitudine.  La Nord, hotarul satului este format dintr-o linie convenţională şi se mărgineşte cu hotarul Giorocutei, care a făcut parte din Sălajul interbelic, dar acum se află în judeţul Satu Mare. La Sud, tot o linie convenţională desparte Der citeste tot [...]