Aboneaza-te la newsletter




Alice Valeria Micu


Între erou şi trădător nu există genul neutru

Între erou şi trădător nu există genul neutru

Octombrie 2021

Conformismul este unul din atributele totalitarismului. Să faci ce fac alţii, să spui ce fac alții, doar pentru că toți o fac, doar pentru că aşa e comod, doar pentru că aşa e moda, doar pentru că îţi aduce avantaje, nu e un motiv să îţi ascunzi adevăratele gânduri și sentimente. Libertatea înseamnă să îţi asumi liberul arbitru, să dispui de trupul tău, de sufletul tău, de bunurile tale, de gândurile tale, de sentimentele tale până la limita libertăţii altuia, dar cu posibilitatea convergenţei de idei şi acţiune ale semenilor ce gândesc, simt şi acţionează asemeni ţie. Dacă apar consecințe în urma refuzului tău de nealiniere, democrația a plecat, totalitarismul e instaurat, poate nu cu toate bagajele sosite, dar e acolo. Democraţia citeste tot [...]

Veritas odium paret

Veritas odium paret

Septembrie 2021

Totul e politică. Nu există segment al vieţii în afara unei ideologii. Podiumul sportiv înseamnă arborarea drapelului şi intonarea imnului naţional al învingătorilor, adică expunerea a două din elementele identitare. Dacă drapelul se schimbă mai greu, căci este, până la urmă, o combinaţie cromatică şi doar heraldica suferă modificări, unele ţări au cunoscut schimbări dese de imn, aşa cum e cazul nostru. De la 1862 până azi, nu mai puţin de şapte imnuri am avut: Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor (1862-1884), Trăiască Regele (1884-1948), Zdrobite cătușe (1948-1953), Te slăvim, Românie! (1953-1975), E scris pe tricolor Unire (1975-1977), Trei culori (1977-1989), Deșteaptă-te, române! (1989-prezent). citeste tot [...]

Împreună suntem puternici.  200 e un număr frumos

Împreună suntem puternici. 200 e un număr frumos

Septembrie 2021

Ce mai înseamnă azi să aniversezi? E prilej de recapitulări, de amintiri, moment de efuziuni şi izbucniri orgolioase, de pus în balanţă succesele şi eşecurile, de cântărit cât bine ai făcut şi cât rău ai evitat, ocazie să accepţi că fără o fundaţie solidă şi o compoziţie mediană viguroasă nu ar fi putut străluci vârful. E povestea repetabilă a revistelor culturale care se încăpăţânează să supravieţuiască, să ducă mai departe, cu recunoştinţă şi admiraţie pentru valorile trecutului, consistenţa unui prezent continuu.  Ca un templu al lui Ianus, Caietele Silvane stau de 200 de numere cu paginile deschise, aşteptând un zeu care să reconsidere valenţele salvatoare ale culturii. Până atunci, entuziaşti ai scrisului şi c citeste tot [...]

Delictul de iubire

Delictul de iubire

August 2021

„Că vinovat e tot făcutul, Şi sfânt, doar nunta, Începutul.” Ion Barbu, Oul dogmatic Ne plac citatele. Repere ale culturii noastre generale, dovezi ale aplecării spre lectură, ele nu sunt neapărat probe irefutabile de inteligenţă, de rafinament. Poate de măiestrie în a le plasa la momentul şi locul potrivit, probă a judecăţii, a capacităţii de receptare. Ele sunt, totuşi, un bun punct de pornire atunci când avem nevoie de argumente care să ne susţină ipoteza, astfel că apelăm la instanţele unanim acceptate.  Dacă ar fi să demarez o demonstraţie pentru a justifica coagularea celor doi termeni din titlul de mai sus, un verdict sui generis, aş putea aduce în discuţie definiţiile celor două noţiuni. Dacă deli citeste tot [...]

Transversalitatea literaturii

Transversalitatea literaturii

Iulie 2021

Declinul unei literaturi marchează declinul unei naţiuni, spunea Goethe, iar realitatea de azi pune în evidenţă nu doar declinul propriu-zis al naţiunilor, ci chiar al conceptului de naţiune. Cât de relevant mai este, în aceste condiţii, declinul literaturii în cazul naţiunilor mimetice, este un subiect care mai preocupă doar pe o mână de idealişti. Şi totuşi...  Literatura s-a născut din consemnarea unui dialog şi acesta este nucleul celular în jurul căruia a apărut constructul numit literatură, o fascinantă modalitate de cunoaştere de sine şi a partenerului de dialog. Formula s-a schimbat constant, însă punctul de plecare nu a fost vorbăria inutilă, nu lamento-ul fără sfârşit, mizerabilist, ci încadrarea într-un context relevant a citeste tot [...]

Sâmbăta zidului  şi a uşii sfărâmate

Sâmbăta zidului şi a uşii sfărâmate

Iunie 2021

Suntem încă în perioada pascală, ne salutăm cu Hristos a înviat! cei ce mai credem în înviere, dar, cu toate acestea, omenirea pare să bată pasul pe loc într-o nesfârşită Sâmbătă Mare, singura zi din an când, în mod simbolic, omenirea creştină nu îl are pe Hristosul viu. În această zi, al cărei început nu l-am simţit, dar al cărei sfârşit îl vom vedea, dacă nu de aici, cel puţin în spirit şi în adevăr, El e în mormânt, iar locul acela al tenebrelor, întunericul pietrei, antecamera eternităţii, e chiar în noi.  Poţi crede în Dumnezeu sau nu. Poţi crede într-un principiu creator, constructiv, aflat în permanentă confruntare cu unul distrugător, deconstructiv. Îi poţi spune Dumnezeu Tată sau Mamă Terra, ocrotitori, înf citeste tot [...]

O rezervaţie pentru cei frumoşi

O rezervaţie pentru cei frumoşi

Iunie 2021

De-a lungul vieţii am încercat să văd lumea şi nu ştiu dacă am avut vreodată curajul să o privesc altfel, decât din perspectiva mea îngustă. Subiectivă, da. Superficial câteodată, alergând mereu. Şi mereu printr-o fereastră, printr-o lentilă, niciodată direct, niciodată pe de-a-ntregul. Şi cum aş putea rezista la toată suferinţa, la violenţa şi nesăbuinţa dintre oameni? Să vezi un discipol al Răului, să producă deliberat durere, e un spectacol la care nu pot să asist, ştiind că nu am puterea de a le curma. Şi atunci mă mulţumesc cu secvenţe pe care mintea şi sufletul meu le poate accepta, fărâme de nedreptate, de ură, de prostie agresivă, de orbire cu care mă imunizez treptat, într-o geometrică progresie de supravieţuire. citeste tot [...]

Povestea copiilor arheologi

Povestea copiilor arheologi

Mai 2021

Florin Micu, inginer constructor șimleuan, în vârstă de 70 de ani; pasionat din copilărie de istorie și mai ales de cea a locurilor natale și a moștenirii acestora, a fost nominalizat de către arheologul Horea Pop, șeful secției Cercetare Științifică din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, pentru descoperirile sale din anii copilăriei, cu prilejul celebrării centenarului Liceului Simion Bărnuțiu din Șimleu Silvaniei.  A.V.M.: Ce a născut în grupul copiilor de pe strada Crinului pasiunea pentru arheologie?  F.M.: Totul a pornit de la istoria descoperirilor arheologice celebre din jurul Şimleului, în special tezaurul de monede de aur descoperit cu puțin înainte de 1800 de către alți doi copii români, Petru și Simi citeste tot [...]

Pirandello, un tragedian de modă nouă

Pirandello, un tragedian de modă nouă

Aprilie 2021

Recursul la marea literatură a lumii este calea de înțelegere, măcar în bună parte, a tragediilor ce au marcat destinul uman, și a felului în care au reușit popoarele să iasă din acestea învingătoare într-un fel sau altul. Începând cu tragediile antichității greco-latine, literatura lumii își arată vârfurile tocmai explorând suferința, durerea, eșecul, iar capodoperele născute astfel au fost răsplătite nu doar de cititori, ci și de critici sau chiar premiate. Literatura italiană se poate mândri cu 14 autori de Nobel. Luigi Pirandello a fost răsplătit cu acest premiu în 1934, iar juriul a motivat alegerea făcută oferindu-i premiul „pentru îndrăzneața și ingenioasa renaștere a artei dramatice și scenice citeste tot [...]

Ora de sinceritate

Ora de sinceritate

Martie 2021

Aflat la al doilea „experiment editorial”, Marin Diaconu a construit „23 Gânditori în autoprezentări subiective”, carte apărută la Ed. Fundația Națională pentru Știință și Artă (București, 2020). Găsim aici o arhitectură eterogenă în formă, dar relativ omogenă în conţinut, coautorii fiind reprezentanţi ai lumii academice, aşadar, un pol al cunoaşterii, înţelegerii şi raţiunii. Au oferit structuri personale, ca un interviu cu sine, 23 de gânditori, reprezentând şcoala de filosofie în care s-au format: Ștefan Afloroaei, Constantin Aslam, Petru Bejan, Alexandru Boboc, Ionel Bușe, Ion Ceapraz, Aurel Codoban, Rodica Croitoru, Ion Dur, Nicolae Gogoneață, Constantin Grecu, Adrian-Paul Iliescu, Petru Ioan, Andrei Marga, Vasile Muscă, Laura citeste tot [...]

Condiția afectivă

Condiția afectivă

Noiembrie 2020

Sorin Lavric îşi conturează de mulţi ani locul de gânditor solitar, care îşi asumă condiţia afectivă ca premisă a exerciţiului filosofic şi a scrisului. Trebuie spus din capul locului că autorul nu se potriveşte cu şablonul filosofului cu morb, discurs arid, abundând în concepte, lexic preţios sau teorii speculative fără temei. Într-un domeniu al gândirii raţionale el deplânge conul de umbră sub care este plasată inteligenţa emoţională, latura sufletească a fiinţei umane şi emoţia. Filosofia este pentru Lavric mai mult decât rotirea paradigmatică sufocantă a unui exerciţiu intelectual rigid, preferând exerciţiul de gândire liberă, a cărei unitate de măsură nu e cuvântul sau propoziţia, ci imaginea. Reproşul adus teoriilor în gen citeste tot [...]

Povestea unui revoluţionar de la Cluj

Povestea unui revoluţionar de la Cluj

Septembrie 2020

Evenimentele din decembrie 1989 se umbresc tot mai mult, tinerii au informaţii răzleţe despre ce s-a întâmplat atunci, precum şi despre anii anteriori, neo-stângiştii corectitudinii politice sunt tot mai activi. Tiberiu Fărcaş, jurnalistul clujean, identificat cu site-ul său Clujul Cultural, şi-a fructificat nostalgiile într-un volum dedicat unuia din eroii din decembrie 1989 de la Cluj. „Călin Nemeş Povestea unui revoluţionar” e o carte apărută la Editura Ecou Transilvan în 2019, şi cunoaşte deja o a doua ediţie revizuită şi adăugită, pe care Tiberiu Fărcaş a construit-o într-un stil pur jurnalistic, apelând nu doar la propriile amintiri, ci a reconstituit imaginea eroului din numeroase surse. După consultarea amănunţită a presei din anii citeste tot [...]

Despre Domni şi Doamne

Despre Domni şi Doamne

Iulie 2020

Când simţi că prezentul te sufocă, recurgi la o stratagemă şi evoci momente plăcute din trecut. O astfel de incursiune ne este propusă de Marta Petreu cu volumul Domni şi Doamne apărut anul acesta la Editura Polirom. Cele şapte eseuri care îl compun trădează nu doar preferinţele literare şi personale ale autoarei, ci şi exactitatea, precizia şi rigoarea sa academică. Este aici rezumatul unei epoci care ţinea la rangul valorilor. În Cuvântul înainte, Marta Petreu explică alegerea celor şapte personalităţi – Cornelia Blaga, Trilogia transilvană, Petru Dumitriu, Doti Stanca, Ştefan Agopian, Herta Müller, Mircea Cărtărescu – prin faptul de a fi „petrecut cu volumele şi vieţile lor vreme uitată, fără a prinde de veste, ca un fericit”. Pr citeste tot [...]

Inima cu care  se trăieşte scriind

Inima cu care se trăieşte scriind

Mai 2020

Anul acesta, Ziua mondială a libertăţii presei s-a suprapus cu Ziua râsului. Nu e nici măcar umor negru aici, e doar o sinistră ironie a sorţii, căci de-a lungul anilor, prea mulţi jurnalişti au plătit scump îndrăzneala de a spune adevărul. Libertatea presei e un concept pe care interesele politice l-au alterat până la epuizare, iar asta s-a întâmplat nu numai în cazul ideologiilor totalitare. Să ai dreptul neatins de interese de grup ori financiare de a scrie în mod liber, de a nu tăcea atunci când toţi ceilalţi o fac de frică, să fii util celor de lângă tine, să nu minți, să nu manipulezi şi să nu te laşi manipulat, să pui în slujba intereselor celor mai slabi şi neajutoraţi forţa scrisului tău, să nu exagerezi, să nu lauzi ori să citeste tot [...]

Drumuri subtile

Drumuri subtile

Martie 2020

Poveştile despre viaţă şi moarte, despre creaţie şi disoluţie sunt cele două repere canonice pe care e construit fundamentul principalelor religii ale lumii, cu excepţia budismului, unde se pune accent pe salvare şi nu pe întrebările ce preocupă restul omenirii, cine suntem, de unde venim şi încotro ne îndreptăm. Dacă începutul lumii e disputat între mit, religie şi ştiinţă, sfârşitul acestei lumi este pus exclusiv în seama omenirii şi comportamentului ce atrage pedeapsa divină. Cât priveşte sfârşitul individual, prin moarte, ei bine, literatura, filosofia, arta, psihologia au găsit un subiect generos, până la nivelul unor aprofundate studii de tanatologie. Din poetica morţii se hrăneşte o mare parte a literaturii, de la încercările de citeste tot [...]

15 ani de şantier cultural silvan

15 ani de şantier cultural silvan

Februarie 2020

Odată cu trecerea anilor am întâlnit oameni din multe neamuri, am cunoscut diverse culturi, admir şi duc în sufletul meu ceea ce mă impresionează, încerc să iau ce e bun şi să înţeleg de ce se întâmplă unele lucruri. Cu bune şi cu rele, moştenirea europeană adună trecutul atâtor popoare, dar cu cât le cunosc mai îndeaproape, cu atât simt, în toată fiinţa mea, că aparţin acestui pământ. Ducem în fibra noastră toată istoria locurilor în care ne-am născut, iar Sălajul ne-a dăruit atât de multe. Şimleul natal e construit la poalele ruinei cetăţii Dacidava, cu Copaci ai legii şi Fântâna turcului pe culmea Măgurii, cu cetatea Báthory la poale, cu Bădăcinul lui Iuliu Maniu, Bobota lui Corneliu Coposu şi Bocşa lui Simion Bărnuţiu î citeste tot [...]

1 Decembrie 1918 în presa culturală. Luceafărul Unirii

1 Decembrie 1918 în presa culturală. Luceafărul Unirii

Decembrie 2019

A şti, a cunoaşte, a afla sunt verbe ce definesc dependenţa primară, fără de care evoluţia umanităţii nu ar fi fost posibilă – dependenţa de ştiri. O ştire, o informaţie, un zvon, o declaraţie, o supoziţie, o minciună, o păcăleală, toate acestea rotesc o adevărată ruletă rusească, fără să ştim care din ele va mătura totul în cale, luând de-a valma destine, vieţi, speranţe. Aceasta e materia din care se plămădeşte dulce-amara noastră dependenţă de ştiri, iar presa este vehiculul care, într-o perpetuă schimbare de paradigmă, alimentează cu materie primă caruselul informaţional. Rădăcina comună cu cartea a făcut ca ziarele să fie considerate şi percepute ca atribute ale culturii şi educaţiei. Mai mult, ele sunt un indice al citeste tot [...]

Liviu Rebreanu și lecția sa de istorie

Liviu Rebreanu și lecția sa de istorie

Noiembrie 2019

Românii au avut de-a lungul istoriei numeroase evenimente care le-au coagulat conştiinţa apartenenţei la acelaşi neam. Tripartitum opus iuris consuetudinarii inlycti Regni Hungariae partiumque adnexarium, codul juridic civil și penal al Regatului Ungariei, cunoscut ca Tripartitum a contribuit la accentuarea ideii de naţiune română, limpezită mai apoi prin Supplex Libellus Valachorum (1791) prin care se proclama dreptul naţiunii române din Transilvania de a fi alături de restul naţiunilor politice. Primul Război Mondial aduce în sufletele românilor de dincolo şi dincoace de Carpaţi speranţa reîntregirii în interiorul graniţelor aproximativ istorico-etnice, a tuturor românilor, iar acest deziderat era nu doar prezent în presa vremii, ci constituia un sub citeste tot [...]

Din scheme s-a întrupat femeia

Din scheme s-a întrupat femeia

Mai 2019

Cum Bosonul Higgs, supranumit şi particula lui Dumnezeu a fost îndelung dezbătut, o altă mare necunoscută a lumii falocrate a rămas încă învăluită de câteva mistere – femeia. Cu Decoct de femeie, carte apărută la Ideea Europeană, scrisă de Sorin Lavric, ne aflăm în această ultimă ipostază enunţată, deşi, fără îndoială, vor mai fi fiind şi altele. Dar cum femeile duc lipsă „de un miez cu rol de centru”, aşa cum din prolog ne avertizează autorul, cu siguranţă că printr-o binevenită „impostaţie a minţii” şi prin „chinul gândirii abstracte”, care „e prerogativa cuvenită intelectului masculin”, cele două porniri temperamentale îşi găsesc în umoarea „străbătută de exerciţiul conceptelor” a unui ochi experimentat citeste tot [...]

Geografii literare americane

Geografii literare americane

Aprilie 2019

Ţara făgăduinţei a exercitat mereu o explicabilă fascinaţie pentru români în asemenea măsură, încât vreme de câteva zeci de ani americanii au fost văzuţi ca potenţiali salvatori şi aşteptaţi, în consecinţă. Mulţi ani după ridicarea Cortinei de Fier, ochii a numeroşi români erau aţintiţi pe cer sau în zare, în aşteptarea taumaturgă a americanilor. Dar paralel cu această speranţă deşartă, românii au călătorit turistic sau doar în căutarea unei vieţi mai bune, la studii ori pe cale diplomatică în Statele Unite ale Americii. Inevitabil, aceste călătorii au fost urmate adesea, în funcţie de aptitudini, de note de călătorie, jurnal, studii, eseuri şi literatură.  Statele Unite ale românilor. Cărţile călătoriilor român citeste tot [...]

Povestea oglinzii fluide şi a manuscrisului rătăcit

Povestea oglinzii fluide şi a manuscrisului rătăcit

Ianuarie 2019

Într-o colecţie cu parfum retro, dar cu o poetică de o răvăşitoare simplitate, Vasile Dan a adunat în volumul focul rece şi alte poesii (Editura Cartea Românească, 2018) nu 1001, ci 50 de poeme arareori depăşind o pagină, dar cu valenţe antologice: „un poem bun trădează întotdeauna casa/ în care a fost scris,/ un apartament de bloc ascuns fără număr,/ o casă de munte în paragină de la capătul lumii/ cu acoperişul spart sau înverzit,/ din paie putrede/ ca un muşuroi suspendat în aer,/ cu ferestrele capilare,/ aşa cum gîlgîie captiv/ sîngele cuiva,/ ori un adevărat palazzo chezaro-crăiesc/ secession, gustav klimt,/ cu obloanele trase,/ acoperit acum cu plăci mari/ albe şi negre/ de azbest,/ ţigla secolului 20,/ sub el o firmă minusculă/ citeste tot [...]

Să întâmpini viaţa  cu noţiunile minţii tale

Să întâmpini viaţa cu noţiunile minţii tale

Septembrie 2018

Alice Valeria Micu: În activitatea dumneavoastră am detaşat două teme de care vă ocupaţi cu precădere: filosofia, care se ocupă cu ceva şi religia, care se ocupă cu altceva. Sau greşesc? Sorin Lavric: Nu, dar nu sunt musai temele mele cu precădere. Filosofia, da. A.V.M.: Şi atunci, între verbele a afla şi a crede, care vi se pare mai important sau mai util azi? Sorin Lavric: În 23 de ore din 24 a afla, dar în ora aceea delicată, când dai cu capul de pragul de sus sau când te trezeşti noaptea la două şi nu ştii ce să faci a doua zi, că te apucă disperarea, atunci laşi la o parte verbul a afla şi te agăţi de verbul a crede. N-aş putea spune că sunt un credincios în chipul canonic clasic, nu mă duc la biserică duminica, însă citeste tot [...]

Între noi şi noi înşine   Dialog cu Octavian Saiu

Între noi şi noi înşine Dialog cu Octavian Saiu

Iulie 2018

Întâmplarea sau predestinarea face ca de fiecare dată când stau de vorbă cu profesorul şi criticul de teatru Octavian Saiu, tema principală a dialogului să se regăsească în titlul uneia dintre cărţile domniei sale. Profesor la câteva universităţi din întreaga lume, secretar general adjunct al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, teatrolog şi nu în ultimul rând autorul unor cărţi importante în domeniul căruia şi-a consacrat energia, talentul, harul şi personalitatea sa impresionantă, Octavian Saiu este pentru societatea românească o prezenţă discretă, dar extrem de expresivă, catalizând fenomenele esenţiale ale vieţii teatrale. Tezele sale – una despre metamorfozele spaţiului de joc, cealaltă în literatură comparată, des citeste tot [...]

Fericire de un leu şi cincizeci de bani

Fericire de un leu şi cincizeci de bani

Mai 2018

După debutul editorial din 2015 cu volumul O masă fără scaune, apărut la Editura clujeană Casa Cărţii de Ştiinţă, Luminiţa Rusu revine în acest an cu Staţia Parcul Central, o carte de proză scurtă scoasă de Editura Şcoala Ardeleană, recomandată de Cenaclul UBB, coordonat de Ion Mureşan şi cu un cuvânt al poetului pe coperta a IV-a. „ În primul rând, Luminiţa Rusu este un constructor inteligent şi talentat (...). În al doilea rând, prozatoarea noastră ştie să facă un lucru simplu, un lucru pe care mulţi prozatori contemporani l-au uitat: să povestească. Lipsit de zorzoane metaforice ori textualizante, stilul ei câştigă cititorul prin directeţe, prospeţime şi firescul supunerii”, spune printre altele Ion Mureşan despre autoarea care citeste tot [...]

Alambicul cu poezie

Alambicul cu poezie

Martie 2018

O deschidere spre substanţa densă şi contradictorie a poeziei este volumul lui Eugen Barz, apărut la Editura clujeană Colorama şi cu care se înarmează pe drumul aspru al literaturii.  Întâi de toate, o scurtă oprire la titlul cărţii. Din multe titluri de poeme remarcabile şi metafore izbutite, Eugen Barz îşi pune volumul sub semnul decantărilor, a infuziilor şi alege o sintagmă din poemul Cerneală fără final: Iarba din ceainic. Deloc întâmplător, poemul dezvăluie nuanţe din intimitatea actului creator a unui poet care a debutat târziu, lăsându-se cu greu în voia impulsului de a scrie: „mintea mi se stinge/ în cerneala sterilă,/ se înmoaie în iarba din ceainic,/ aburi se îngroaşă în faţa mea ca fumul./ De sus totul e putred,/ tru citeste tot [...]

Dialoguri pentru vremea ce va să vie

Dialoguri pentru vremea ce va să vie

Ianuarie 2018

„Scriitori clujeni în dialog” este un proiect al studenților departamentului de jurnalism al Universității „Babeş-Bolyai”, coordonat de şeful departamentului, prof. univ. dr. Elena Abrudan. El a fost realizat în colaborare cu Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Centrul de Cercetare a Sistemelor şi Limbajelor Media, UBB Cluj şi Centrul Media UBB şi editat de Tritonic. Sunt aici 36 de ipostaze ale scriitorilor clujeni, care indiferent de meserie, sunt legați cu toții de frumoasa și dificila îndeletnicire a scrisului. Studenții au răspuns cu text scris, cu grafică, cu ilustrații, cu fotografii și materiale video provocării, consemnând o parte din istoria mai veche sau mai recentă a filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România citeste tot [...]

Literatura pe viu cu Ilie Rad şi Ion Agârbiceanu

Literatura pe viu cu Ilie Rad şi Ion Agârbiceanu

Noiembrie 2017

Unul din autorii receptaţi fragmentat, ocultat şi poziţionat nedrept în umbră în tabloul istoriei literare româneşti, Ion Agârbiceanu, este acum editat în mod fericit prin efortul lui Ilie Rad şi al Editurii Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă. La mijloc de octombrie, Clujul a celebrat apariţia volumelor VII-VIII (romane) din „Ion Agârbiceanu, Opere”, prilej cu care Ilie Rad, alături de două din colaboratoarele sale, dr. Carmen Ţâgşorean și drd. Alexandra Ormenişan, au prezentat câte ceva din efortul şi farmecul unui asemenea demers. Din echipa de cercetare mai fac parte drd. Otilia Mureşan şi drd. Flavia Topan, aşadar tineri cercetători, membri ai Școlii Doctorale de Știinţe Politice şi ale Comunicării, din cadrul Universită citeste tot [...]

Literatura pe viu şi pe dragoste de poezia română  cu Paul Farkaş

Literatura pe viu şi pe dragoste de poezia română cu Paul Farkaş

Octombrie 2017

Profesorul Paul Farkaş, fost student la Cluj şi om de radio, ajuns cadru didactic universitar, a plecat în Israel cu familia, soţia, cei doi băieţi şi soacra în aprilie 1986, aşadar a fost unul din miile de evrei, saşi, şvabi „eliberaţi” prin vânzare de statul român, iar amănuntele acestei încâlcite afaceri se regăsesc în „Răscumpărarea evreilor”, cartea lui Radu Ioanid, director de cercetare arhivistică al Holocaust Museum Washington. Viaţa şi-a urmat cursul şi odată ajunşi acolo, Paul Farkaş a fost imediat admis la cursuri de ebraică şi până în septembrie a trebuit să parcurgă toate cunoştinţele de limbă corespunzătoare ciclului inferior şi a celui superior pentru a putea intra în circuitul didactic din postura de profesor de citeste tot [...]

Dă vina pe ploaie!

Dă vina pe ploaie!

Septembrie 2017

„Pe vremea mea era altfel” este propoziţia pe care am auzit-o cu toţii, am detestat-o şi eram convinşi că nu o vom rosti niciodată. La 18 ani crezi că vei rămâne mereu la curent cu cele mai noi lucruri, că nu vei rata nicio ocazie să te simţi bine, să călătoreşti, să ştii ultimul trend în materie de tehnologie, să fii tot timpul un om al prezentului cu privirea spre viitor.  La un moment dat, cu toată încăpăţânarea, te trezeşti căutând alte posturi de radio în maşină, iar după câteva tentative nereuşite apelezi la colecţia de CD-uri sau te resemnezi şi accepţi să auzi, în caz de drum lung, aceeaşi piesă de patru-cinci ori, fără să reuşeşti să-ţi placă şi oftezi după muzica de acum câţiva ani. La cinci ani citeste tot [...]

Spre înaltul poeziei

Spre înaltul poeziei

Septembrie 2017

Cercul Literar de la Cluj, apărut în jurul Editurii Colorama şi care îşi desfăşoară activitatea în mediul virtual, a lansat în luna august 2017 Antologia de poezie, volumul 1, intitulată Cercul Poeților la Muzeul Mitropoliei Ortodoxe din Cluj. Selecția și notele aparţin lui Eugen Barz şi Emiliei Poenaru Moldovan, care a scris şi un Cuvânt înainte, fiind şi coordonatorul colecției „Cercul Literar de la Cluj”. Au fost invitaţi scriitorii Ioan Pavel Azap, Ion Cristofor, Ion Mureșan, Ovidiu Pecican și Adrian Popescu. „Literatura din eter, cum sunt tentată să numesc ceea ce se scrie pe grupurile, revistele și blogurile literare de pe internet pare a fi un uriaș balon cu aer cald, ridicat deasupra geografiei terestre de câțiva temerari, care citeste tot [...]

O cântărire a inimii

O cântărire a inimii

August 2017

Tema închisorii şi literatura carcerală a scos la iveală valenţele nebănuite ale constrângerilor de orice fel asupra universului fizic, dar mai ales sufletesc al oamenilor. Cheia închisorilor mele, volumul de debut al Emiliei Poenaru Moldovan (Editura Colorama, Cluj-Napoca, 2016) are, însă în vedere un alt fel de închisoare, o închidere în interiorul vieţii, un complex de sacrificii, de renunţări, a căror cheie este în mâna ei, sau mai bine zis a eu-lui poetic pe seama căruia este pus volumul. După mai mulţi ani petrecuţi la Zalău, Emilia Poenaru Moldovan se stabileşte la Cluj-Napoca, unde conduce, de curând, înfiinţatul Cerc literar de la Cluj, un grup constituit cu scopul de a coagula valenţele literare latente sau manifeste într-un cenac citeste tot [...]

Jocul transparenţei în deşertul de sticlă

Jocul transparenţei în deşertul de sticlă

Iulie 2017

Poate că lumea, aşa cum o vedem noi, e din ce în ce mai îndepărtată de frumuseţea Paradisiacă a începutului, dar artiştii ne întind cu generozitate o lentilă prin care ne arată lumea aşa cum o văd ei, felia de univers construită din viziuni şi forme, idei şi culoare, cuvânt şi suflet. Pentru Alexandra Mureşan sticla este materialul în jurul căruia trăieşte, munceşte, experimentează, creează şi îi învaţă şi pe alţii să facă asta. Ea vede partea frumoasă a sticlei în lucrări elaborate şi ne arată tuturor ceva din ceea ce vede ea dincolo de poarta creaţiei. Forme scurse parcă dintr-o altă lume, universuri suprapuse pe care ea le strânge în pumn şi le eliberează apoi după voinţa şi viziunea ei, împletite cu frumoasa sălb citeste tot [...]

Literatura pe viu cu Riri Sylvia Manor

Literatura pe viu cu Riri Sylvia Manor

Aprilie 2017

Prima zi de târg Gaudeamus 2017 a prilejuit la Cluj întâlnirea publicului cu „Bucuria de a nu fi perfectă” şi autoarea acestei minunate bucurii, Riri Sylvia Manor. Un roman memorialistic cu o construcţie insolită, de-a lungul căruia suntem purtaţi nu cronologic, ci pe firul trăirilor, al perspectivei autoarei asupra acestora. Lectura volumului este precum rezolvarea sau măcar încercarea repetată de a ordona pe culori un cub Rubik. E o construcţie cinematografică aici, dar nu dintr-o perspectivă exterioară a unui regizor obiectiv, ci din chiar miezul frământărilor unei autoare de o eleganţă desăvârşită. Nicio încercare de caricaturizare, nicio picanterie, nicio scurtătură pentru a obţine succesul facil al unui „inside story”. De cele mai mu citeste tot [...]

Notiţe din lumea fără nume

Notiţe din lumea fără nume

Februarie 2017

O carte, un tablou, un spectacol pornesc de la o idee şi de la o convenţie. Îmi amintesc când am văzut pentru prima dată un spectacol de păpuşi stând în culise, în dreptul paravanului ce despărţea lumea păpuşarilor de cea a poveştii. Să-i vezi cum se ajută unul pe altul, cum chipul lor nevăzut de spectatori exprimă exact trăirile păpuşii, ei bine a fost o experienţă care m-a ajutat să înţeleg experienţa oricărui creator ce îşi construieşte cu migală opera, implicându-se în fiecare tuşă, în fiecare nuanţă, pas cu pas în desăvârşirea personajelor, a firului epic, a trăirilor. El, nevăzutul motor, care pune în mişcare întregul mecanism al emoţiilor, rămâne discret în spatele textului, în umbra hârtiei, a pânzei, a ecranului citeste tot [...]

Până la sângele pietrei

Până la sângele pietrei

Ianuarie 2017

„Un Tratat despre Poezie nu se poate scrie,  dar o ninsoare despre ea poate cădea”. Puţini ar putea ghici în spatele poetului Marcel Mureşeanu, plin de o neastâmpărată cumsecădenie, un vajnic cultivator al poemului thanatic, ranforsat de bine dozate referinţe culturale, nuanţat de discrete crochiuri ale cotidianităţii şi presărat cu sclipitoare metafore, uneori ample alteori percutante, dar de fiecare dată proaspete.  Fără să caut, am reuşit şi de această dată, aşa cum mi s-a întâmplat de câteva ori în 2016 să dialoghez cu autorul în preajma zilei sale de naştere. Într-un birou înţesat de cărţi, cu pisici ce supravegheau de pe pervazul ferestrei însorite, Marcel Mureşeanu s-a lăsat condus pe meandrele poeziei şi citeste tot [...]

Ocolul literaturii în 80 de vorbe… şi ceva cu Radu Ţuculescu

Ocolul literaturii în 80 de vorbe… şi ceva cu Radu Ţuculescu

Octombrie 2016

Hotărât să ne demonstreze cu fiecare volum că fericirea e o construcţie iluzorie, cea mai fragilă utopie a omenirii, Radu Ţuculescu, pe care prietenii îl ştiu jovial, plin de umor, dar şi de melancolice profunzimi, faţetează cu migală de bijutier diamantul singurătăţii şi poemul ratării personajelor sale. Eşecul adus la rang de mit, într-o fascinantă construcţie sinestezică este văzut în tripla ipostază temporală a unui prezent continuu, populat de oameni şi păsări şi destine ce alunecă pe pârtia implacabilă a unui perpetuum mobile, fără început şi fără sfârşit, cu un unic prezent sufocant. Între histrionismul omului care a ştiut mereu să iubească oamenii în toate ipostazele lor şi singurătatea asumată aproape programatic citeste tot [...]

Un moTIFF  de încântare

Un moTIFF de încântare

August 2016

Anul acesta a fost unul fantastic pentru cinema-ul românesc, iar peliculele noastre au avut parte la Cluj de vizionări cu săli arhipline şi public care a savurat din plin fiecare secvenţă. Aşa s-a întâmplat cu ocazia premierei naţionale a filmului „Sieranevada”, semnat de Cristi Puiu, care a venit însoţit de aproape întreaga echipă la TIFF. Recunosc, pentru mine a fost filmul câştigător, dar cred că toţi facem acelaşi lucru când e vorba de o competiţie şi indiferent de deznodământul ei, avem propria ceremonie de decernare şi propriul premiant. Am absorbit cu aviditate fiecare zi de festival, dar filmele româneşti au încântat publicul în cel mai înalt grad. Covorul roşu, autorul Cristi Puiu, protagoniştii, echipa, invitaţi şi public citeste tot [...]

Adineaori am apăsat din greşeală...

Adineaori am apăsat din greşeală...

Iunie 2016

In memoriam Anamaria Pop  A trecut un an de când Anamaria Pop, după un război crunt cu boala, cu sistemul, cu indiferenţa unora, cu agresivitatea altora, a părăsit la 63 de ani, cu aceeaşi discreţie cu care a trăit, spaţiul de luptă. Se retrăsese în Ungaria, la Szalkszentmárton, unde a tradus cu îndârjire, muncind uneori şi 20 de ore pe zi, romane, piese de teatru, scenarii, eseuri, interviuri din literatura maghiară mai ales, dar şi din literatura română în limba maghiară.  După debutul din 1972 cu volumul de versuri „Castelul din siclame albe”, apărut la Editura Albatros din Bucureşti, au urmat alte trei volume de poezie, iar din 1988 s-a dedicat aproape exclusiv traducerilor, fără să renunţe la articole şi la lupta pentru l citeste tot [...]

Când ne vom întoarce...

Când ne vom întoarce...

Mai 2016

Plecările nu sunt niciodată întregi, mereu rămâne ceva din noi în fiecare loc pe unde călcăm, în fiecare spaţiu pe care îl ocupăm vremelnic, amprenta noastră energetică vibrează de-a pururi, iar scriitorii au modul lor de a rămâne definitiv prin cărţi, prin felul în care ştiu să construiască punţi de nezdruncinat către arhitectura noastră spirituală şi intelectuală. O prezenţă discretă în lumea literară clujeană, Radu Mareş a fost un artizan neîntrecut al detaliilor şi al atmosferei, iar acum îşi scrie romanul nemuririi, ascultând „foşnetul cosmic” al atingerii norilor, aşa cum o anticipa în romanul său Deplasarea spre roşu.  Clujul trebuia să se reafirme cu proza, fusese ideea lui D.R. Popescu, în anii ’70 şi citeste tot [...]

Literatura pe viu despre I.D. Sîrbu la Cluj cu Rodica Alboiu şi Constantin Cubleşan

Literatura pe viu despre I.D. Sîrbu la Cluj cu Rodica Alboiu şi Constantin Cubleşan

Mai 2016

Clujul nu e numai al caselor sau al cuvintelor, nu e doar al trecutului sau al schimbărilor. Va rămâne de-a pururi un Cluj al oamenilor care îl locuiesc în continuare, cu copii, cu case, cu câini, cu biblioteci, cu întâlniri fabuloase, cu plecări, cu despărţiri, mereu în Clujul din suflet. Un oraş poate fi cunoscut în multe feluri şi nu trebuie să schimbi neapărat o lentilă pentru a modifica percepţia ori atitudinea. Uneori este suficient să devii din spectator pasiv, precum în sala de teatru, creatorul propriei partituri, iar pentru asta, o zi de primăvară însorită este pretextul potrivit pentru o plimbare în decorul citadin, amprentat de trecutul nu foarte îndepărtat, care mai păstrează în tencuiala caselor, în pietrele din caldarâm, î citeste tot [...]

Literatura pe viu  cu Aurel Pantea

Literatura pe viu cu Aurel Pantea

Martie 2016

Ca o ironie a sorţii, în anul luminii, 2015, juriul USR format din Ioan Holban, Ion Bogdan Lefter, Irina Petraş, Gabriela Gheorghişor, Cristina Chevereșan, Vasile Spiridon şi Răzvan Voncu au acordat premiul pentru poezie pe 2014 înserării poetice nepământene, semnată de Aurel Pantea.  În demersul adesea arhivistic de consemnare a unor secvenţe din viaţa literară contemporană, întâlnirea cu „Ultimul taliban” a venit să confirme că poezia, cea capabilă să cutremure fiinţa se naşte din însingurări şi singularităţi asumate, simţiri enorme şi vederi monstruoase, din trăirea până în adâncuri a suferinţei, pentru care Aurel Pantea ştie să fie recunoscător. Pentru că poezia nu e neapărat despre „ce” şi e mai degrabă despre citeste tot [...]

Literatura pe viu cu Horia Bădescu

Literatura pe viu cu Horia Bădescu

Februarie 2016

Orice configuraţie interioară a lumii civilizate conţine referinţe la cărţile care ne-au crescut pe fiecare dintre noi, iar atunci când ajungi să-i întâlneşti pe autori, să-i asculţi citind din creaţiile lor, să asişti la lansarea unui volum proaspăt ori chiar să porţi un dialog cu scriitorii se cheamă că ai intrat pe tărâmul cărţilor şi al literaturii pe viu. Echinoxist programatic în „Marile Eleusii”, volumul cu care începe odiseea poetică semnată Horia Bădescu, poetul argeşean adoptat în totalitate de Cluj, îşi jalonează parcursul cu o călătorie prin „Nevăzutele Urse, „Cântece de viscol”, „Recurs la singurătate”, „Starea bizantină”, „Ronsete”, „Fierul spinilor”, „A doua venire”, „Ziua cenuşii citeste tot [...]

Literatura pe viu cu Alexandru Vlad

Literatura pe viu cu Alexandru Vlad

Ianuarie 2016

„normalitatea, mai mult sau mai puţin de durată, poate ţine loc de fericire” Omul de la fereastra amintirilor noastre, Alexandru Vlad, ne-a lăsat ultimul său roman, apărut postum, sub îngrijirea prietenului Ion Mureşan. Cu discreţia sa binecunoscută, nu vorbise decât celor foarte apropiaţi despre roman, însă printr-o frumoasă întâmplare, m-am numărat şi eu printre norocoşi. Se fac aproape doi ani de când într-o dimineaţă întunecată am intrat în cafeneaua Klausenburg, cu câteva reviste literare, dorinţa de-a mă refugia din calea ploii şi poftă de o cafea. Absorbită de lectură şi de aromă îl aud salutându-mă, mă ridic, schimbăm câteva vorbe şi se scuză, spunând că-l aşteaptă pe prietenul ce-l găzduise cu un an î citeste tot [...]

Servus,  Literatura Română!

Servus, Literatura Română!

Decembrie 2015

De ceva vreme, toamna clujeană se aşterne sub auspiciile cărţii şi cele două festivaluri, Festivalul Național de Literatură – FestLit şi Festivalul Internaţional de Carte Transilvania – FICT, coagulează în jurul cărţii un vortex de scriitori, fie ei prozatori, poeţi, critici literari, traducători, editori, librari, cititori, jurnalişti, elevi, studenţi, bibliotecari şi toţi aceia care prin truda lor aduc la lumină cartea, o scriu, o construiesc, scriu despre ea sau o vând. Un exerciţiu de normalitate a definit Irina Petraş, p citeste tot [...]

Adrian Popescu –  o voce interioară din suburbiile cerului

Adrian Popescu – o voce interioară din suburbiile cerului

Mai 2015

Literatura aşternută pe hârtie are iz de istorie de cum e încredinţată tiparului, dar ca o fericită a soartei profit de ocazie şi încerc să descopăr adevărate comori din literatura trăită pe viu. Dar cum să nu fac asta, când fie evenimente organizate zonal sau naţional, fie simple treceri pe străzile Clujului îmi prilejuiesc întâlniri pe care le tezaurizez în memoria mea afectivă, dar le şi împărtăşesc, generoasă fiind. De această dată am tăifăsuit îndelung cu Adrian Popescu, redactorul-şef al revistei Steaua, ocazia fiind două aniversări importante din viaţa sa, 50 de ani de la debut şi 65 de ani ai revistei Steaua, de la anii studenţiei la activitatea literară a poetului veşnic atent citeste tot [...]

Îţi ating picioarele în umbră şi alte poeme inedite -  Pablo Neruda

Îţi ating picioarele în umbră şi alte poeme inedite - Pablo Neruda

Martie 2015

Promisul volum cu poemele inedite ale lui Pablo Neruda, „Tus pies toco en la sombra y otros poemas inéditos” a apărut anul acesta. Este vorba de aceeaşi editură, Seix Barral din Barcelona, care scosese cele două volume anterioare, El río invisible (Râul invizibil), volum de poezie şi proză scrise în tinereţe, apărut în 1980 şi Cuadernos de Temuco (Tablouri din Temuco), publicat în 1996. Titlul ales de editori pentru volumul de faţă conţine un fragment din primul vers al poemului iniţial. Deoarece este vorba de poeme nefinisate, iar Neruda nu intitulase decât unul singur, „A los Andes”, „Celor din Anzi”, editorii au optat pentru numerotare ca formulă de identificare a poemelor. citeste tot [...]

Dansând cu Ganga

Dansând cu Ganga

Ianuarie 2015

Hanna Bota ne invită la o nouă călătorie iniţiatică, aşa cum a făcut şi în volumele precedente, desprinde o latură a fiinţei sale, pe care o trimite cu noi, de această dată pe malul Gangelui. Precum zeiţa purificării, ce personifică sacrul fluviu, Ganga, consoarta celor trei mari zeităţi ale mitologiei hinduse, Brahma, Vishnu şi Shiva, autoarea străbate cu sufletul, cuvântul şi rememorarea spaţiul oriental îndepărtat şi în acelaşi timp spaţii ale copilăriei ori ale vieţii aparent contemporane, într-o împletire duioasă. Niciodată plecaţi cu adevărat din locurile pe care le-am amprentat odată cu prezenţa fizică, niciodată părăsite cu totul spaţiile în care am păşit, fie şi pentru o singură clip citeste tot [...]

Soarele nu oboseşte  „să soarbă umbra”

Soarele nu oboseşte „să soarbă umbra”

Decembrie 2014

Un veac de Octavio Paz   „Pentru a onora scrierile pasionate de orizonturi largi, caracterizate de inteligență senzuală și integritate umanistă”, aceasta a fost motivaţia invocată la acordarea premiului Nobel pentru literatură lui Octavio Paz, în 1990, iar în 2014 umanitatea a consemnat un veac de la naşterea celui de-al patrulea laureat latino-american, după Gabriela Mistral în 1945, Pablo Neruda în 1971 şi Gabriel García Márquez în 1982.  Scrisul său a fost succesiv amprentat de marxism, suprarealism, existenţialism, budism și hinduism, însă niciodată nu a abandonat încercarea de a depăși prin dragoste, erotism și creativitate poetică o existenţială sin citeste tot [...]

Pablo Neruda,  poeme inedite

Pablo Neruda, poeme inedite

Noiembrie 2014

Poezia latino-americană  din nou în sărbătoare Douăzeci de poeme necunoscute ale poetului premiat cu Nobelul pentru literatură, Pablo Neruda au fost descoperite printre filele de manuscris supuse unei riguroase cercetări de către membrii Fundaţiei Pablo Neruda. Textele au fost examinate cu atenţie şi vor fi publicate anul acesta de Editura Seix Barral din Barcelona, întâi în America Latină, cu ocazia aniversării a 110 ani de la naşterea poetului şi 90 de ani de la publicarea volumului „Veinte poemas de amor y una canción desesperada” (Douăzeci de poeme de iubire și un cântec de deznădejde), pentru ca anul viitor să fie publicat şi în Spania. Şase dintre ele sunt legate de tema iubir citeste tot [...]

Un fiord pe harta poeziei

Un fiord pe harta poeziei

August 2014

Născută la 13 mai 1971 la Cluj-Napoca, Flavia Teoc este scriitoare, traducătoare şi publicistă, membră a USR. A absolvit Facultatea de Filosofie a UBB Cluj şi un Masterat în Filosofia Culturii. Debutul absolut cu poezie s-a petrecut în revista Steaua, în 1989. Volume: Înzeire, versuri, 1992; 1997; Semn către cetate, versuri, 1994; Din casa lui Faust, versuri, 1998; Trestie şi plumb, interviuri, 2001; Braţul pierdut, versuri, 2001; Din capitala provinciei, interviuri, 2002; Cronograf, versuri-antologie, 2004; The Dice, proză, Norcross-USA, 2005; Povestea lui Theodor, 2006; Kyrie Lex, roman, 2009; Calendar românesc în 12 cronici şi o precuvântare, 2009. Prezentă în dicţionare şi antologii de poezie. P citeste tot [...]

Poesis sub semnul 25

Poesis sub semnul 25

Iunie 2014

Cunoscuta revistă sătmăreană Poesis a aniversat, alături de prieteni timp de două zile, în 9 şi 10 mai, 25 de ani de existenţă. Au fost alături scriitori importanţi din România, Ungaria, Serbia şi Ucraina, Nora Iuga, Ion Mureşan, Adam Puslojic, Radomir Andric, Jeremija Lazarević (Serbia),Varujan Vosganian, Mircea Muthu, Nicolae Oprea, Ion Tomescu, Vasile Tărâţeanu (Republica Moldova), Al. Cistelecan, Aurel Pantea, Viorel Mureșan, Daniel Săuca, Iuri Pavlis (Ucraina), Iulian Boldea, Mircea Bârsilă, Aurel Maria Baros, Ioan Matiuț, Traian Ştef, Lucian Alexiu, Gellu Dorian, Nicolae Corlat, Daniel Corbu, Adrian Alui Gheorghe, Olimpiu Nușfelean, Adam Sorkin (S.U.A), Nancy Sorkin (S.U.A), Adriana Weimer, Beke Mihaly Andras (Ungaria), Liubi citeste tot [...]

Eudochia (fragmente)

Eudochia (fragmente)

Iunie 2014

Cerul se topea peste faţa Dunării, dar apa nu se împotrivea. Ca şi cum gunoiul n-ar fi fost de ajuns, o şalupă obosită se leagănă ameţită sub picioarele ezitante ale călătorilor ce se buluceau pe punte. Pe mal aşteptau răbdători trei bărbaţi în costume negre şi-o femeie anonimă. Ştiu, sună ca-n bancuri, dar cum putea fi altfel, când era grevă generală la transporturi, nu tu maşini, nu tu trenuri, nu tu avioane! Doar şalupele private mai riscau câte un transport de urgenţă. Şi asta tocmai acum când începea primul târg internaţional de produse funerare la Viena! Ce, acum nu mai râdeţi? Nu vă mai vine? Nici celor trei nu le venea să râdă. Norocul lor că Dunărea nu s-a răzgândit şi mai citeste tot [...]

Rondul poeţilor de  Ziua internaţională a poeziei

Rondul poeţilor de Ziua internaţională a poeziei

Aprilie 2014

Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj a conceput un dialog al artelor care şi-a desfăşurat de Ziua Naţională a Poeziei prima etapă în spaţiul generos al Galeriei Naţionale a Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Poeţii care s-au lăsat provocaţi, au vizitat galeria şi alegându-şi un tablou expus au scris cât un poem inspirat de acea lucrare. Poemele sunt alăturate tablourilor şi vor sta aşa pe durata întregului an. Sunt expuse în prima parte a proiectului, din martie până în septembrie poeme de Nicolae Avram, Horia Bădescu, Oana Boc, Mariana Bojan, Gabriel Bota, Hanna Bota, Dumitru Cerna, Ruxandra Cesereanu, Doina Cetea, Ion Cocora, Ion Cristofor, Ştefan Damian, Vasile George Dâncu, Andrei Doboş citeste tot [...]

Zilele revistei Caiete Silvane ediţia a şaptea, 28-29 martie 2014

Zilele revistei Caiete Silvane ediţia a şaptea, 28-29 martie 2014

Aprilie 2014

Sfârşitul lunii martie ne-a adus odată cu atmosfera de primăvară zile de sărbătoare pentru sufletul, mintea şi spiritul sălăjenilor care mai cred în cultură şi în valenţele ei taumaturge. Ne-am întâlnit toţi cei care mai vibrăm la chemarea istoriei, a literaturii şi artelor într-un prietenesc şi cald sfârşit de săptămână şi i-am avut ca oaspeţi pe poeţii bistriţeni, veniţi aici la invitaţia Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, a redacţiei revistei Caiete Silvane, a Cenaclului literar Silvania, a Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj şi a instituţiilor administraţiei publice locale, Consiliul Judeţean Sălaj şi Primăria Municipiului Zalău. Aceştia au susţinut lecturi publ citeste tot [...]

Absenţe de la minus  la plus infinit

Absenţe de la minus la plus infinit

Martie 2014

Nu ştiu alţii cum sunt, dar mie mi se pare că sintagma lui Creangă are tot mai puţină acoperire în realitatea contemporaneităţii. Departe de confortul sufletesc cvasi-utopic al vieţii de familie funcţionale, proiectate în dimensiunea aberantă şi chiar absurdă a cotidianului, ţâşnesc câteva manifeste de forţă, ieşite de sub mantaua ordinii răsturnate a firii. Maniera în care un părinte abandonează, uneori din voinţă proprie, alteori sub încovoierea suferinţelor fizice avanpostul de ocrotitor prin excelenţă, a generat două debuturi de excepţie în poezia anului 2012. Ambele au fost premiate, ambele cu valenţa indiscutabilă a schimbărilor de paradigmă în relaţia părinţi-copii şi soluţia de ieşire citeste tot [...]

Despre crize şi alte naivităţi

Despre crize şi alte naivităţi

Februarie 2014

Deși deplângem uneori în mod public, alteori la colț de stradă și cu jumătate de gură soarta vieții culturale românești, disfuncțiunile din piața culturală, unde premiile sau cronicile elogioase nu se regăsesc în vânzări mai mari sau în contracte substanțiale, cu toate acestea nu am văzut în industria culturală românească sau mai bine spus, în artizanatul cultural românesc o inițiativă consistentă. Mă gândesc la ceea ce s-a întâmplat în lumea cărții din Italia, când, anul trecut, o inițiativă parlamentară ce viza o mult așteptată lege a cărții a fost susținută de toate librăriile și bibliotecile din peninsulă. Într-o zi de duminică aceste institu citeste tot [...]

Don Vellant

Don Vellant

Februarie 2014

Încurajăm cititul liber şi alte excentricităţi. Acesta este sloganul unei edituri tinere, Vellant, editura care sfidează oarecum piața tradițională a cărții și-a pornit la drum cu Oglinda lumii a lui Julian Bell. Pasiunile mărturisite sunt arta străzii & arta comunitară, literatura contemporană și cartea ilustrată pentru copii. L-am regăsit cu o reală plăcere pe directorul ei executiv, Dan Pleșa, în urmă cu câțiva ani la București și alături de el am încercat să mai completez o filă a ceea ce s-a numit Excelsior și dinamica ulterioară a celor care și-au legat numele de această școală de literatură. AVM: Dan Pleşa era în vara lui 1988 un elev la fel de zgârcit în informaţii despre sine pr citeste tot [...]

Ne-amintiri despre cafeaua de anul trecut

Ne-amintiri despre cafeaua de anul trecut

Februarie 2014

Cu un ADN poetic traumatizat de elementul biografic, Carmen Ciumărnean și-a îmblânzit discursul din volumul anterior, Lupii se vând la preț dublu, fără să atenueze ori să altereze tensiunea și dramatismul situațiilor generatoare de flow creator în volumul ieșit în toamna anului trecut la editura bucureșteană Herg Benet și intitulat Cafea de anul trecut. Evenimentul și autoarea fac parte din mișcarea literară inițiată și condusă de poetul bistrițean Adrian Suciu, Direcția 9. Poemele care deschid volumul propun o vizualizare cinematografică a unor secvențe care o au în centrul atenției pe Ana. Dacă la Mircea Petean, Ana este soția, prezentă în volumul Poemele Anei, la Carmen Ciumărnean Ana este materi citeste tot [...]

Cărţile se fac din ceea ce citeşti şi ceea ce trăieşti - Emil Brumaru

Cărţile se fac din ceea ce citeşti şi ceea ce trăieşti - Emil Brumaru

Ianuarie 2014

NICHITA STĂNESCU mi-a spus trei lucruri esențiale: 1) Bătrîne, literatura se face cu cărți! 2) Bătrîne, talentul ține de egoism!! 3) Bătrîne, adevărul este criminal!!! Mi-am băgat bine-n cap cele trei sfaturi... scria pe pagina sa de Facebook Emil Brumaru. Calendarul aniversărilor literare 2014 se deschide în mod oficial cu poetul Emil Brumaru, a cărui zi de naștere este marcată în registrul stării civile pe 1 ianuarie 1939, dar care s-a născut, de fapt, la 25 decembrie 1938 în dulcea Basarabie, la Bahmuțea. Grigore Brumaru, funcționar CFR și Elisabeta, învățătoare s-au gândit să-i declare nașterea nu de Sfântul Crăciun, ci în prima zi a anului nou, de Sfântul Vasile, cu scopul declarat de a-i întârzia cu un an luarea în armată, dup citeste tot [...]

Piper și parafină

Piper și parafină

Decembrie 2013

Robert Şerban s-a născut în Turnu Severin, la 4 octombrie 1970. Trăieşte în Timişoara. Este scriitor, jurnalist şi director al editurii Brumar din Timișoara, redactor șef la Ora de Timiș. Licenţiat al Facultăţii de Arte şi Design, secţia Istoria şi Teoria Artei, Universitatea de Vest Timişoara (2011), şi al Facultăţii de Construcţii, Universitatea Politehnica Timişoara (1995). A debutat cu volumul de poezie Fireşte că exagerez (1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Pe urmele marelui fluviu/ Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, împreună cu Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Werner Lutz şi Kurt Aebli, poezie citeste tot [...]

A citi sau a nu citi poezie

A citi sau a nu citi poezie

Noiembrie 2013

Există o teorie care spune că poeții sunt precum anticorpii: când ceva e defect în organismul social, ei sunt secretați în număr mare, și vin să neutralizeze infecția. De aceea sunt, cred, în România atât de mulți poeți buni; și tot de aceea, în țările din America Latină poezia e aproape o religie. În vreme ce, în atâtea dintre țările hipercivilizate, sălile sunt goale la lansările de poezie. România, oricât ar părea de neașteptat, stă binișor din punctul acesta de vedere: faptul că poți vedea la unele festivaluri câte două sute de persoane într-o sală, departe de a fi deprimant, e cât se poate de încurajator. Pot paria că, peste cinci ani, cei două sute vor fi cel puțin patru sute; iar peste zece ani, e de sperat că unele festivaluri citeste tot [...]

Lumina din sângele meu*

Lumina din sângele meu*

Noiembrie 2013

negru pe alb lumina urcă în vene şi n-o poţi opri să ajungi deopotrivă cu ziua când noaptea adoarme pe inima ta condamnați la veșnică lumină zorile despică lumina dar cine să-i simtă durerea de-ar fi întunericul o toamnă ce de lumini s-ar prăpădi pe creștet cum am păși prin ele ca prin valuri și cum ne-am îngropa de bunăvoie dar întunericul stă ca o buturugă pe care sângerează fără glas capul desprins al zilei de ieri și-al celei de mâine deopotrivă terapie intensivă în fiecare noapte amânăm trecutul stăm câteva ore cu ziua următoare în vene perfuzii cu lumina de mâine alb-negru tăcerea se umple c-un singur cuvânt dezleagă-l şi lumina cea nerostită cu tine va fi cea mai mare n citeste tot [...]

O revistă, un festival, mai multe dileme

O revistă, un festival, mai multe dileme

Octombrie 2013

„Când am realizat prima ediţie a Festivalului, în 2011, prima întrebare pe care ne-au pus-o mulţi a fost ce fel de festival de teatru, de muzică, de film? A fost destul de greu să explicăm că e un festival atipic, aşa cum e şi Dilema Veche – o revistă care, după douăzeci de ani, e greu de inclus în vreuna dintre categoriile curente ale presei.” A mărturisit Mircea Vasilescu, redactorul şef al revistei Dilema Veche. Cu amintirile vii de la prima ediţie a festivalului Dilema Veche, unde am reîntâlnit oameni dragi sufletului meu, Florin Iaru şi Robert Şerban, am luat drumul către Alba Iulia. Mă atrăgeau şi anul acesta nume, subiecte, momente, perspective, dar mai ales posibilitatea de a petrece trei zile şi cumpăna dintre vară spre toamnă la umb citeste tot [...]

Mihai Eminescu poesii alese/poesias escogidas traduse de Mario Castro Navarrete

Mihai Eminescu poesii alese/poesias escogidas traduse de Mario Castro Navarrete

Iulie 2013

Mario Castro Navarrete a părăsit ţara natală Chile în 1970, alături de peste un million de chilieni, fugind efectiv în Argentina după venirea la putere a lui Salvador Allende, un socialist de orientare nazistă. Nici în Argentina nu a rămas mult timp, iar după moartea lui Juan Perón, la 23 de ani în 1974, a cerut azil politic în România şi în chiar ziua mamei sale, Mario Castro Navarrete a păşit pe pământ românesc. Şi-a terminat studiile universitare la filozofie, la universitatea ieşeană şi, timp de 17 ani, a fost bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi. Imediat după Revoluţia din 1989, Mario Castro Navarrete a devenit profesor universitar la catedra de spaniolă a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi. Cu dragoste pentru păm citeste tot [...]

În dialog cu Dan Lungu

În dialog cu Dan Lungu

Octombrie 2012

Alice Valeria Micu: Vreau să-ţi mulţumesc pentru disponibilitatea de a te face cunoscut cititorilor sălăjeni. Ce ar trebui să ştie cineva care nu a auzit niciodată de Dan Lungu, dar află acum, graţie reţelelor de socializare, că au început filmările pentru o ecranizare după romanul tău, „Sunt o babă comunistă!”, un titlu incitant, care ne trimite la dilema în faţa căreia ajung tot mai mulţi români: era mai bine sau mai rău în perioada comunistă? Dan Lungu: Din punctul meu de vedere, era infinit mai rău, însă mă grăbesc să adaug că nu există un răspuns colectiv şi neproblematic la această întrebare. Fiecare îşi gestionează memoria şi îndoielile într-o manieră proprie, ceea ce fac şi personajele din cartea mea. Emilia este o nostal citeste tot [...]

Poeme de Alice Valeria Micu

Poeme de Alice Valeria Micu

Iunie 2012

Cuvintele nu se îngroapă ca morţii Cuvintele nu se îngroapă ca morţii. Ele se ard în focul uitării literă cu literă, de vreme ce pământul cuvintelor nu s-a zămislit încă. Suntem cu toţii în săptămâna vorbelor mute, la ziua a treia.   Mai întâi s-a plămădit lumina lor, iar Domnul a văzut ce frumoasă era şi-a despărţit-o de întunericul tăcerii.   Nu era nimeni să plângă despărţirea aceasta.   Dumnezeule, adună plânsul şi râsul de sub tăria cerului, lasă pământul cuvintelor să dea de la sine verdeaţă! Si nu uita să Te-odihneşti, Doamne! Muzica sferelor Sfere cărnoase au spuzit nucul din faţa casei tale. În trupul lor se iveşte pe tăcute coaja.   Îmi lipesc genunchii de căldura urmelor tale citeste tot [...]

Memoria locurilor

Memoria locurilor

Mai 2012

Sfârşitul de aprilie a fost unul dedicat amintirilor din copilărie. Vă amintiţi vacanţele petrecute în satul bunicilor? Aşa am făcut şi noi într-unul din satele sălăjene, la Năpradea, unde artistul plastic Radu Şerban a revenit în satul bunicului său, badea Ştefan, cu expoziţia Memoria locurilor. Obiectul artistic cutia cu amintiri şi imagini supradimensionate din acea cutie printate pe pânză au constituit punctul de plecare pentru dezbaterea Valorile satului tradiţional, sursă de inspiraţie pentru arta contemporană, organizată de Consiliul Judeţean Sălaj, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, Asociaţia Culturală JAD şi Şcoala Gimnazială „Traian Creţu” Năpradea, sub genericul Caravana Culturii sălăjene. A fost o zi emoţio citeste tot [...]