Aboneaza-te la newsletter




Ioan-Aurel Pop


Lectori salutem!*

Lectori salutem!*

Septembrie 2021

Cultura românească – la fel de veche precum culturile tuturor popoarelor romanice – a avut o componentă populară mult mai consistentă și mai durabilă decât a multor altor neamuri europene. Explicații sunt mai multe, dar una dintre ele este fundamentală: lumea rurală a fost la români predominantă în întreaga istorie, jalonând adânc toate reperele vieții comunitare. Orașul și urbanizarea s-au impus foarte târziu, abia în secolul al XX-lea, nereușind nici atunci și nici acum să înăbușe satul și valorile lui. În sate, tradiția s-a transmis pe cale orală, de aceea unii savanți nu i-au dat suficientă credibilitate și nu i-au acordat nici prea multă consistență. Nefiind consemnată în scris decât târziu, această cultură populară li se p citeste tot [...]

Alma Mater Napocensis  la centenarul renașterii sale

Alma Mater Napocensis la centenarul renașterii sale

Noiembrie 2019

Alma Mater Napocensisis este numele generic al celei mai vechi, mai mari și, de ani buni, mai prestigioase universități din România, cea din Cluj. Primele ei începuturi se disting clar la finele secolului al XVI-lea, mai exact în anii 1579-1581, și se pot localiza mai întâi la Cluj – Mănăștur, la vechea mănăstire benedictină și apoi chiar în Cetate, nu departe de clădirea modernă în care funcționează azi Rectoratul și câteva dintre cele mai vechi facultăți. Astfel, de aproape patru secole și jumătate – cu întreruperi firești, pe care le-a pricinuit vitregia vremurilor și care se întâlnesc în istoria mai tuturor acestor așezăminte vechi –, lumina educației superioare călăuzește Clujul academic, îi conferă o personalitate aparte ș citeste tot [...]

Identitatea și unitatea românilor – conținut, vechime, forme de manifestare

Identitatea și unitatea românilor – conținut, vechime, forme de manifestare

Februarie 2017

Unirea politică a românilor, înfăptuită relativ târziu, a fost precedată de o unire culturală și intelectuală, prezentă – cum a spus poetul – „în cuget și simțiri”, iar această unire spirituală timpurie s-a datorat vechii identități etnice făurite încă din Evul Mediu în mințile românilor, ale unora dintre români. Acest fapt este o simplă constatare și nu are în el nimic spectacular, dar unii contemporani continuă cu obstinație să nu-l accepte. Un motiv al acestei respingeri se bazează pe o prejudecată răspândită: dacă statul român unitar este relativ tânăr, acesta născându-se abia între 1859-1918, atunci și identitatea etnică/națională trebuie să fie de dată recentă. Or, identitatea se manifestă independent de statul n citeste tot [...]