Aboneaza-te la newsletter





Dorinţele şi deznădejdea

Autor: Daniel Mureșan

August 2018

Dorinţele şi deznădejdea

 

Dorinţele venite, aerul ce-l respiri,

relele nedespărţite iată-le pe veci ale noastre.

Cu aceeaşi şi cu altă durere
dizgraţiosul e compus din mitomanii,                        
avidităţi, culpe şi noi grosolănii. 

Certat cu onoarea, binele nu-l vezi prin vecini.                                           
Ultima clasă de experţi spune

că impunerile ar trebui desfiinţate,

indiferent ce şi unde, cât timp

suntem nemulţumiţi de toate,

că, am decis, de mâine nu votăm dezonoarea,
şi mai ales e bine să credem că vecinii ne iubesc,

dovadă peremptorie după cum ne privesc.             

Ne apropie în topuri dăruite talente,
simţuri, începând cu proiecte aduse la
profunzimea judecăţii, atâtea zâmbete

aranjate să vestească sufletul bun, ne întăresc.
Prin ce ne asemănăm ne şi deosebim,                                                                                                          
pe tărâmul nostru defilează genii,
dar şi idioţi puşi deopotrivă pe scandaluri,

cea de a doua categorie doreşte mult

să fie numiţi fraţi de cruce…
Uneori, nu se ştie când, avem şi purtări de sfinţi,
alăturat, drăcescul doarme puţin, din când în când.

Cugetul şi simţirea susţin democraţia,

râvnita moarte a caprei vecinului, primită veste,

deşi îşi face cruce planeta la energiile 

consumate în croirea unor lumi mereu neajunse,

sâmbria specialiştilor de zor pune beţe-n roate.

Priceperea, răutatea şi puterea, bucuria sunt de nepătruns,

îşi arată pe faţă deznădejdea.