Aboneaza-te la newsletter





Cuvintele sacrificate

Autor: Daniel Mureșan

Aprilie 2019

Cuvintele vin și ele cum pot: când mai inspirate, când mai căutate, forţate, cu sensuri decelabile ori voit indescifrabile, metaforice, adesea plăpânde, moarte din faşă… Sunt şi ele precum mersul lumii, cu adausuri, deturnări, anulări, după convingerile, nevoile, puterile şi slăbiciunile autorilor.  

Sunt cuvinte care rezumă vieţi, care definesc personalitatea…

Mai vin cuvintele să-şi acopere, să-și întrerupă în disperare preopinenţii, adversarii de platou, scopul fiind ca auditoriul să nu priceapă nimic din replicile celor de altă părere, după angajamentele perfectate cu patronul, după pariul de a închide gura, la nevoie de a asurzi, de a stopa înaintarea adversă.

Un mare păcat: atâtea construcţii lingvistice se mulțumesc să fie doar sofisme… Nu slujesc adevărul, ci sunt oferite pentru a satisface o relaţie, o obligaţie, o babilonie.

Interesantă simbolistica şi binevenită dacă îşi împlineşte rolul. De pildă ochiul, soarele, săgeata, trandafirul etc. … dau reprezentări a ceea ce, la un anumit grad de cultură, se presupunea că poate fi esențial în purtarea unui mesaj. Evident, reuşita urmează să fie la receptori diferiţi în grade diferite… Criticul crede că şi-a adus obolul şi atunci când nu nimereşte esenţa, ba chiar inversează obiectul ce-i era încredinţat spre analiză (îi va fi la îndemână să spună că voia să fie neimplicat).

Acum, cu libertatea cuvântului, oratorii de ocazie îşi adaptează profilul de vajnici luptători naţionali, de oameni ce-i poartă în suflet pe Burebista, Decebal şi Traian, trecând apoi prin toţi ceilalţi domnitori măreţi. Metalul nobil din care s-a născut măreţul popor, ne spune: iată-ne, bună dimineaţa început de mandate! Cuvintele sunt date pentru a pune umărul la înaintare, pentru a-l imita pe Făt Frumos din poveste… Iar s-a ridicat curcubeul.

O critică a toţi şi a toate defavorizează mult adevărul şi dreptatea. Vorbitorul, condeierul îşi ascultă comanda, obturează căile progresului. În aceeaşi măsură, cuvintele sunt batjocorite, acestea fiind puse să facă implicit favoruri nedreptăţilor …

La noi, neplăcută este astăzi libertatea grosolăniei, a infirmităţii, a premiselor lipsite de dovezi, fidelii riscând rar penalităţi.

Ce zestre lasă pentru urmaşi atâtea emoții, promisiuni, sentimente sacrificate, nelinişti, tăceri temătoare? Vei fi din nou sacrificat pentru crezare, pentru diferite ezitări privind idealurile, trădări adevărate, închipuite, urmate de minciuni, aiureli ce obligă cuvinte… Cuvinte sacrificate de interese năucitoare.