Aboneaza-te la newsletter





Un poem de Ioana-Meda Pașca

Autor: Ioana-Meda Pașca

Mai 2021

In memoriam

                                                                          

                                         

Atunci s-au dus feciorii, atunci s-au dus bărbații

Să apere pământul, să apere Carpații,

 

Și au rămas neveste plângând, lângă fântână

Cu un pruncuț în brațe, cu un copil de mână.

 

Cu-n cântec înainte s-au dus toți la război

La osteneli, la moarte, durere și noroi...

 

Bat clopote răsfrânte de un nor.

Măicuțele bătrâne se roagă în pridvor,

 

Dar sus, acolo, de unde n-au să vină

E amintirea scrisă cu-o rază de lumină.